O veste tristă a venit din Mexico de 12 octombrie, Ziua Hispanității, aceea că mexicanii au probleme cu colonul. Nu este vorba de intestinul gros, ci de Cristofor Columb, căruia hispanicii îi spun Cristobal Colon, descoperitorul Latin-Americii. Pe modelul Black Lives Matter, mexicanii au demontat săptămâna trecută în mod ciudat statuia lui Columb din Ciudad de Mexico, ca pe o relicvă ciumată a istoriei lor. Probabil s-a umflat fasolea în ei, în mexicani, căci primii ce trebuiau să se supere pe Columb sunt canibalienii, acei ”caribs-canibs” de care a dat în Caraibe, ce ar putea liniștit să militeze pentru Black Liver Matter.
Canibalii au făcut și ei ce au putut, au ronțăit niște mateloți ca pe cipsuri sau hamon, și cam acesta este sfârșitul unor mari exploratori: în oala Zeppter a acelor timpuri sau la ghena istoriei. Unul dintre cei gratinați cu onoruri de un Chef de trib a fost marele James Cook, ce nu s-a îmbarcat bine pe corabie, că mirosea în Hawaii a pizza canibale, cu ananas, iar în pomelnicul lui James s-a spus că numele i-a îndemnat pe sălbatici să gătească. Moralul trupei trece prin stomac, spuneau germanii în Primul Război Mondial și pe drept cuvânt au devenit măcelarii Europei după 2 războaie, rotisând oameni și visând la Űber-Alles-ul din viitor, când vor cumpăra kebap de la turci și vor circula cu Uber, fără Ales, că acela s-a sinucis cu otrăvuță, cu o Evă de mânuță.
Oricât și-ar dori dujmanii latinității aruncarea pe conchistadori și pe Cristofor Columb a așa-zisului genocid băștinaș, adevărul este că incașii, aztecii și zevzecii nu au murit de flintele spaniole, ci de variola și gripa dusă de aceștia în Americi. Oricum, mai devreme sau mai târziu, tot dădea o belea peste ei. Cristobal Colon este zugrăvit de anti-hispaniarzi precum un Cristos Assasins Creed ce iese dintr-un ball ca un Pokemon cruciat hăcuind pe nevinovații băștinași. Autohtonii sud-americani așa de nevinovați erau încât purtau războaie cu vecinii nu pentru avuții, ci doar pentru sclavii pe care îi puteau sacrifica zeilor.
De fapt spaniarzii s-au dus cu catolicii peste amărâții ăia cu iudire de Dumnezeu, căci așa a spus Iisus: să îți iudești aproapele, ca pe tine însuți. Spaniolii s-au dus în Americi cu intențiile investitorilor din România anilor 90: cu tupeu, cu mărgele și semințe. I-au polenizat hispanicii pe băștinași ca un cooker spaniel în călduri, căci e cald în emisfera sulică, și uite cum totul se învârte în jurul unor cuvinte mârșave din engleză, care limbă tot din latinește s-a erectat. Dacă nu știți, vă spun eu: un urmaș al lui Montezuma, ultimul rege aztec cu nume de eczemă, a fondat Guardia Civil din Spania, tocmai pentru a cocoși pe supuși și a da cu pulanul, să le iasă ochii din cap ca mărgelele.
Dintre toate națiile latine, românii sunt singurii care nu au avut colonii, care nu au polenizat ale ținuturi fermecate cu pietre colorate și semințe. Poate că nici nu suntem latini, dacă te iei după câte expediții am făcut, sau poate suntem mai mici, niște latinușori. Puteam să facem berechet plimbări, să ne punem traista în botă și să cutreierăm mările, dar noi am ales să nu o facem, ci să ne ascundem după fotă și să explorăm supărările. Românii au învățat de la Cristobal Colon să facă tot timpul lucruri moi, căci lumea este prea mică să o explorezi, mai bine să lași pe alții să se bage în față la cucerit, căci uite la Franța: văd numai negri în fața ochilor. Ce să zici de noul Frerîjak, ce te întrege la lungime în pat. Sau sunt doar povești iscodite de francii cu monopolul lor pe boala frâncească?!
În România am putea milita pentru Dracic Lives Matter, cu sloganul anti-vegetarian The ducks come from the trucks, să îl scoatem pe împăratul Troian și pe latrini din viața noastră, să ne întoarcem la barză, să ne facem nevoile în pădure la viezuri, constipați de brânză și varză. Dar, până ieșim din pandemie, ca să mergem în Bulgaria la Valea Regilor Craci, facem ce putem. Tot timpul lucruri moi.
Toamna de fier
–de ziua de naștere a Margaretei Thatcher, prezentul text este dedicat doamnei notar O.M., o adevărată doamnă de fler.
AMICUS FURIAE 