Astăzi 10 decembrie se va decerna Premiul Nobel pentru Pace, după data morții în 1896 a lui Alfred Nobel, descoperitorul dinamitei. Anul trecut premiul a fost acordat primului-ministru al Etiopiei, Abiy Ahmed Ali, pentru acordul istoric de pace dintre Etiopia și Eritreea.
Anul acesta ar putea să îi dea domnului Abiy premiul Bombel pentru Pace, după cum i-a bombardat in vara lui 2020, în lupta pentru pacea federală și regională pe ”rebelii” din autoritățile legitime din statul Tigray. Când a invadat Mussolini Etiopia( nu el personal, soldații, el stătea la Roma), tot din Tigray au ieșit problemele, patronimul arătându-și dinții către dictatorii mari sau mici.
De Etiopia suntem legați, ca niște frați, prima dată prin ortodoxie, iar mai apoi prin modelul de servicii de securitate. Dacă nu este sigur să vorbim despre serviciile de securitate, atunci să șoptim, niște lucruri ce trebuie rostite cu șoapta tare. Securitatea comunistă de la noi s-a făcut pe modelul KGB, în schimb securitatea etiopiană s-a fondat mai târziu, dar mai temeinic, pe modelul STASI, serviciul est-german de securitate, un fel de serviciu nazcomunist. Așchia nu a sărit departe, întrucât etiopienii aproape i-au depășit pe germani în întrecerea socialistă a spionării propriilor cetățeni.
După ce au fost loviluțiile, fie în Europa, fie în Africa, s-a trecut la curățenia serviciilor, cu jumătăți de măsură, ca atunci când vin musafiri și împingi în debara tot ce nu trebuie văzut și știut, te îmbraci frumos și te piepteni. Așa cum Superman a rămas marcat de cryptonită, așa au rămas etiopienii și alții marcați de securită, substanța magică ce dă puteri securicilor să poată securiza.
Dacă nu știți, cuvântul secretar vine de la cel ce ține secretele șefilor, iar apoi secretarii secretă din birou hârtii, în numele lor. Asta înseamnă că securiștii sunt secretarii Șefului Suprem, care a fost ales prin votul popular, deci serviciile secrete sunt în slujba cetățeanului, pâna la proba contrarie, când cetățeanul intră la slujbă, pe catafalc. Treaba aia se întâmplă la case mai mari, la Est de noi, când cetățenii au avut cioc, sunt blagosloviți cu noviciok, și își văd Apusul vieții cu capul la Răsărit, cu bănuți pe ochi.
Spunea un prieten că un Stat se perpetuează nu prin instituțiile sale, ci prin serviciile secrete, care sunt un fel de ADN al statalității. Dar ce te faci când este mutație genetică la servicii și tot produc mutanți și tumori în societate? Încerci să scapi de ei, dar nu prea iese, apoi te scapi, ei sapă, te scapi pe tine, te sapă, încerci să te scapi, dar scapă de tine cu sapă.
Sapă cine poate
AMICUS FURIAE 