Ultimele două săptămâni din an au o abundență de evrei, portocale și fapte bune care ne umplu măselele și mintea în modul cel mai plăcut, încât era păcat să nu le cuprindem toate într-un text, cu gândul la singura țară care le are pe toate, Portugalia.
Portugalia a fost ultima ce a renunțat la regimul colonial, nici acela adevărat, țara fiind un sărac mai bogat cu o scamă decât săracii ce o compuneau, Angola și Mozambic. Dacă nu știți unde e Angola, să vă gândiți că în italiană angolo înseamnă unghi sau colț, deci Angola e unde Africa face un fel de colț, la vest, iar Mozambicul e la est, unde numele se dau cu ciufală. Numele Mozambic vine de la un evreu sau arab ce se așezase acolo, Mussa al Biki, iar zulușii întrebați cum îi zice la țara asta, cam așa au explicat, că e a lui Moise a luʼ Biki.
Portugalia a fost condusă 40 de ani de un avocat dictator, Antonio de Olivera Salazar, ce a instituit un fel de stare de urgență când a venit epidemia de comunism la spanioli, avocat care i-a ajutat în Al Doilea Război Mondial pe britanici, dar cel mai mult pe evrei, pe care i-a găzduit, dat pașapoarte și bani să fugă cât vedeau cu perciunii.
Salazar a avut o dictatură de extremă dreapta bizară, cu uniforme și negrotei ce salutau ca și naziștii, încadrați în organizații militarizate. Una dintre ele, un fel de Șoimii Patriei, se numea Mocidade Portuguesa, compusă din tineret, putea lesne să își spună Mucitatea Portugheză, după cum umblau pruncii cu brațele ridicate, de parcă le curgea sânge din nas.
Mai țineți minte cum vă curgea sânge din nas când erați mici, și țineați ridicată mâna sus și uneori vă era rușine? Cam așa și portughezii, după război ori au mâncat ulei de pește, și nu le-a mai curs sânge, ori le-a fost rușine să țină mâna sus. Ținutul brațului sus, are și riscuri, că te cheamă profesorul să răspunzi la lecție, crezând că ai ceva de spus, sau vin americanii și îți dau lecții, de democrație, iar atunci le ridici pe amândouă, te predai și stai jos cuminte în barca ta, cu mâinile la spate.
Ce mai trebuie să știți despre Portugalia, este că are cel mai vechi tratat de alianță funcțional din lume, cu Anglia, Alianța Luso-Engleză, semnată în 1386, ceea ce a permis Portugaliei, dar și Spaniei, să rămână neutre în al doilea război, iar lui Salazar să nu îi dea nas lui Hitler, ci eventual să își ia nasul la purtare, să facă lucruri năzdrăvane pentru evreii din Europa.
Fiind blog juridic, trebuie puse și noțiuni juridice în text, și fiind vorba despre tratate, vă explicăm principiul latin pacta sunt servanda, adică înțelegerile trebuie păstrate. E ca și când se pune masa de Anul Nou la restaurant și vine majordomul și anunță că masa este servită, iar atunci mănânci ce este în meniu, ce s-a convenit, nu ceri sarmale sau răcituri, că nu sunt, și se uită ceilalți urât la tine.
Cu pacta sunt servanda trebuia terminată înțelegerea Marii Britanii cu Uniunea Europeană, adică respectat Tratatul de Aderare în privința dezabonării, iar când se iese din Uniune, se lasă loc de bună ziua, și nu se trântește ușa, că se sparg gemurile.
Barda de fler
AMICUS FURIAE 