Sfârșitul Glumii

Fiind începutul anului vechi pe stil nou, adică trecând noi din Anul Pandemiei în Anul Vaccinului, se cuvine pentru cititorii blogului, dragii enormiași, după sărbători, să ținem o piedică duhovnicească, așa cum se țin în Bisericile de la noi, despre schimbarea domnilor și înfricoșata judecată.

Ați văzut lesne că Președintele Americii, acela ce rostea adevărul cu gura strânsă ca un rect-credincios, a fost nevoit să plece din Clasa Albă, fără surle și trâmbițe, ci cu sule în coaste și sulițele Gărzii Naționale, după ce l-au acuzat în Congres de instigare la insurgență. Actualul-fost președinte a propovăduit împotriva ”gripei Covid”, împotriva purtării căștilor pe gură, dar pentru purtarea dopurilor de ceară în urechi, pentru acesta fiind valabil doar adevărul sconcs din dânsul.

Vorbele de duh, necurat, ale lui Trump, au prins rădăcini și în România în rândurile clerului, care a acuzat autoritățile că nu este lăsat să facă rânduiala de veacuri, și că din cauza măștii și a distanțării psihice, au ajuns foamenii să facă semnul crucii cu limba pe cerul gurii, ca în vremea comuniștilor. Au spus ortodocșii că în ultima vreme, prea mult s-a aruncat cu moroi în Biserică, iar credincioșii au uitat colindele cu ”cleru-i cler”, fiind împiedicați de harapul din Ministerul Sănătății.

Atitudinea clerului ortodox, nu tot, este una pe măsura modului în care în văd pe mireni. Dacă țineți minte, sunt peștii aceia numiți mreană, care chiar dacă au multe oase, au carne gustoasă, destul de ușor de pescuit, mai ales când e tulbure apa. Firește că ortodocșii așteaptă dezlegarea la pește și ridicarea interdicțiilor, că nu degeaba i-a făcut Iisus pescari de oameni, așteptând să îi vămuiască, așa cum vă muiește Statul, din scurt, de pe scaun.

Ce au uitat ortodocșii care se împotrivesc măsurilor sanitare, este faptul că Iisus a fost cunoscut mai degrabă ca și medic și vindecător decât pictat ca o stafie imobiliară. Dacă e să citim semnificația hainelor albe ale lui Iisus, este că în cearșaf alb se îngropau morții, trupul fiind mort, nu mintea și sufletul. Oricum, ne-am depărtat de semnificația creștinismului inițial, căci acum te îngroapă în costum, de parcă mergi la interviu de angajare, nu la odihnă și concediu, iar dacă mai-marii bisericii au bărbi, îi poate face cel mult filozofi, dar nu medici sau virusologi.

Fiind blog juridic, facem amintire de secularizarea averilor mănăstirești din 17/29 decembrie 1863, sub domnia lui A.I. Cuza, care a însemnat separarea statului de religie și însușirea(luarea) pământului mănăstirilor ”închinate” în patrimoniul Statului. Bun lucru a făcut domnitorul, că de atunci tot auzim numai fake-news-uri cu masoneria, și cu masonul de Cuza care i-a nedreptățit, că le-a luat pâinea de la gură și podgoriile din bătătură.

În privința vaccinului, dacă să-l faceți ori ba, să vă gândiți de câte ori s-a întâmplat să vă doară un dinte, și să mergeți să vorbiți cu preotul, să îl întrebați dacă e mai bine să mergeți la dentist, sau să răbdați, că durerea nu există. Sau de câte ori v-ați spovedit la medicul de familie, sau la, să zicem, instalator.

Dacă a fost 15 ianuarie, scriem două rânduri tovarășului de geniu al lui Eminescu, celui mai iubit dintre popii ce au pășit pe acest pământ, Prea Fericitului Ion Creangă, cu îndemnul să ascultați ce zice popa, dar să faceți cum vreți voi. Chestia gravă cu Ion Creangă și BOR, nu este că l-a dat afară din preoție, și au făcut cel mai mare bine Culturii Române, ci că l-au primit înapoi, postum. De parcă îl și interesa pe bădia Ion de părerea și votul lor. Unanim. Dacă ar fi astăzi printre noi, v-ar spune cam așa:

 -Apoi este-o vorbă: dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal, să tragă și dacă-i popă, să citească!

Iar dacă-i medic, să vaccineze!(n.n.)

Nimica Unire

4 gânduri despre „Sfârșitul Glumii

  1. Da, numai că sfârșitul glumei nu poate fi propovăduit, ci eventual acoperit cu o altă glumă. Acoperit cu una mai mare să râzi mult mai bine. Apoi dacă toată lumea serioasă zice că merge treaba cu vaccinarea, de ce se ne aplecăm urechea la neserioși.

    Apreciază

  2. Preotul a fost dintotdeauna un vehicul pentru diferite politici: ale statului cand statul era tare, ori ale bisericii, cand statul era slab si biserica isi facea de cap. Vorbesc la trecut, ca sa nu fiu acuzata de conspirationism, insa nimic nu s-a schimbat pana in prezent si nu se va schimba, cat tip vor exista poli de putere generati de credinta.

    Iata o radiografie intocmita de geniul nostru aniversat in aceste zile, pe care vrajmasii nostri, atat cei straini cat si tradatorii din interior, dupa ce l-au asasinat, il urasc inca pentru capacitatea de redesteptare nationala pe care o au textele lui:

    „Sfârşim caracterizarea politicei austriace cu unele trăsături generale. Austria există prin discordia popoarelor sale. Pentru a le ţine vecinic lipite şi vecinic în discordie are nevoie de un clement internaţional, fără patrie proprie, fără naţionalitate, fără limbă, de un element care să fie acasă în Tirol ca şi în Boemia, în Galiţia ca şi-n Transilvania. Acest om pur cosmopolit per excelentiam a fost pentru această ambiţioasă Casă preotul catolic. Neavând familie, căci era neînsurat; neavând limbă, căci limba sa era o limbă moartă (cea latină); neavând patrie, căci patria sa este unde-l trimite ecclesia; neavând rege, căci regele său este Pontifex maximus, acest element încerca să unifice Austria prin religie. Pe lângă acest element s-au mai format încă unul, hibrid şi stângaci, cu o fizionomie fatală: beamterul anstriecesc. Acesta are o limbă, dar ca consistă din câteva formulare nemţeşti de concepte, numite Schimmel, adică rable. Dacă i-ai lua unui beamter aceste câteva rable învechite şi rău stilizate, el nu mai ştie nici o limbă şi iată de ce: în casa părinţească a vorbit ruseşte, a studiat într-un gimnaziu unguresc, a trecut la universitatea nemţească şi, când îşi sfârşeşte învăţătura, nu ştie nici o limbă cum se cade. C-un cuvânt, Austria, pentru a domni, are nevoie de un ciudat soi de indivizi generis nullius şi în secolul al XVI clerul catolic se potrivea cu acest rol, încât austriacul cel mai bun era pe atunci şi catolicul cel mai bun. Astăzi însă nu se mai potriveşte. Libertatea religioasă, răspândită preste toată Europa, au stabilit foarte mult biserica, iar aceşti beamteri fiind cu totul netrebnici pentru o sarcină atât de grea, Austria au trebuit să-şi caute un alt aliat pentru politica sa, tot fără patrie, fără limbă, fără naţionalitate, un element cosmopolit şi egoistic, ceea ce drept vorbind este unul şi acelaşi lucru, căci cosmopolitismul este pretextul de a nu face nimic pentru dezvoltarea unei părţi a omenirei, pentru că individul respectiv s-au însărcinat de a nu lucra nimic pentru universul întreg. Afară de aceea acest element e şi mai cosmopolit decât cel catolic, de vreme ce e comercial, şi chiar chinezul nu va face mare deosebire între mărcile imperiului germanic şi livrele sterline, pe când el va privi cu un simţimânt de superioritate religia creştină, ce i se va părea o palidă exegeză a moralei lui Lao-tse sau a eticei Vedelor.”

    E un fragment din articolul „Influenta austriaca asupra romanilor din principate”, publicat in revista „Convorbiri literare” in 01 august 1876.

    Ca ieri ….

    Apreciază

    1. Aveți dreptate, dar, că dar din dar se face Raiul, BOR a devenit un vehicul al propagandei ruse în România, mai ales de când cu Covrigul. Istoric vorbind, BOR(cu mici excepții) a fost Gică Contra, și tot a pus talpa interesului național, meritând cartonaș roșu. Vedem cazul cu Greco-catolicii (adică ortodocșii! uniți cu Roma), unde a jucat la cacialma împotriva uniunii, chiar dacă prin uniune ne-am salvat neamul din Ardeal. Vă rog să vă uitați pe fotografia de la Marea Unire, când Miron Cristea (care înainte a afurisit Armata Română din Regat) stă ca un buboi copt, uitându-se cu ură la episcopul unit Suciu. Să îl lăsăm pe Piron Cristea, care a dat și dânsul cuie în sicriul Mișcării Legionare, să ne gândim la actualii lideri și BOR. Toate celelalte culte (musulman, catolic, unit) au zis da, lumea să se vaccineze, ei nu, să ne informăm. Dar ei când cumpără să zicem o plasmă în casă, ce se duc la cărțile de electronică și cercetează cum funcționează tranzistorii, integratele? Ce știu ei ce e un pixel, și apoi iau o decizie în cunoștință de cauză? Hm?

      Apreciază

Lasă un comentariu