Sluj-Napoca

Un cititor al blogului s-a plâns că nu a înțeles pe deplin poanta cu Asociația Sex vs. Varză și pentru ce s-a scris textul. Scopul articolului era să se rupă maieutica oengistă, să rămânem în pielea goală, poate așa ne dumirim ce aduc oengeurile orașelor. Altminteri, este confuzie, așa cum crează militanții de extremă-strâmbă, ce protestează mai rău decât protestanții, împotriva unor păcate reale sau imaginare ale orașului.

Spre exemplu, am putea milita în orașe nu în Asociația Sex vs. Barză, ci în Asociația pentru Înțelegerea Electricității, pentru că primul militantism explică ce se întâmplă dacă te ”curentează” sexual cineva, ai eventual o sarcină nedorită ori hemoroizi neprietenoși. Cu electricitatea e mai dificil, că primești multe sarcini nedorite, ca la un viol electric, și te trezești ori cu membrul amputat ori te admiri de sus cu lumânări și icoană pe piept.

Depinde ce vrei să faci pentru oraș, ce vrei să rămână în turma ta, pentru că pe cât e numit Clujul Oraș Comoară, a ieșit Orașul Omoară, întrucât Primarul a vrut să îl facă smart, dar a ieșit puțin cam spart. Articolul nu este despre cum Boc și Tișe, au sperat la o nișe, în înțelegerea PNL și UDMR cu Prefectura, ci despre cultura orașului, căci oricâte străzi asfaltezi, apa trece, noroiul rămâne. De acum încolo, fiecare duminică va aduce un articol despre Cluj, pentru că se dezvoltă psihic cu viteza lucratului duminica.

Unul dintre cei mai iubiți clujeni, deși necunoscut, a fost scriitorul Sándor Fodor, care a inventat lumea piticuțului Csipike, pe rumânește Cipi. Una dintre povești, dintre puținele traduse în limba română, Piticul cel fioros, era despre un episod din viața lui Cipi, care trăind în pădure, dis-de-dimineață dirija albinele, păstrăvii la râu, etc., era indispensabil pentru pădure. Într-o zi s-a trezit mai târziu, și uimit a observat că pădurea funcționa și fără el, păstrăvii nu se ciocneau, Mistrețul nu a mâncat Ciuperca Otrăvitoare, etc. Restul poveștii este amuzant, îl puteți afla singuri la Teatrul de Păpuși ”Puck”-Secția Maghiară, sau în viața de zi cu zi.

Fiind juridic blogul, să aflați că în Legea drepturilor de autor, la art. 8 se explică faptul că nu se acordă drepturi de autor pentru idei, adică nimeni nu își poate asuma paternitatea ideilor. Tot așa spuneau latinii,  vorbind de Sex vs. Barză că mater semper certa est, și că pater semper incertus est. Asta în dialectul someșan se traduce astfel: nu contează că nu Boc a spus primul că va face metrou la Cluj, ci Nicolae Ceaușescu, contează cine îl va naște, executa, tăia pamblica ombilicală și bea șampania. Legea drepturilor de autor nu se aplică și autorităților, care dacă isprăvesc ceva, nimeni nu e divină, e ca la imaculata concepție, nu poți lua pe nimeni de guler, se făcu și se greși, cum spun oltenii.

Pentru cei ce sunt făcuți dar nu născuți în Cluj, le spunem povestea cu strada Tăietura Turcului. La o venire a turcilor în Cluj, văzând că îi încurcă Someșul să asedieze cetatea, s-au gândit să îl devieze, și au tăiat defileul, să îl vâre pe acolo, lăsând munca neterminată, acum vor să facă cică tunel pentru mașini. Primăria nu turcii.

Clujul fiind pe vremuri cetate, mai spunem că numele orașului vine de la Closed, pe latină, iar articolul fiind off the poc*, așteptăm duminica viitoare, să ne facem în el loc, împreună cu Primarul, care încă stă la bloc. (Va curma)

Blocul de parcare

*poc =pachet, cutie(reg.)