La 5 martie 1946 prim-ministrul Marii Britanii, Winston Churchill a autentificat termenul Cortina de Fier(Iron Curtain) ca fiind țările din influența Federației Rachetelor, Imperiul Klingonian. Despre Cortina de Fier mulți alți Goebbels au spus înainte același lucru, dar a rămas că l-a spus Churchill, pentru că ultimul cuvânt îl au învingătorii. De atunci toate nenorocirile care vin din Est nu sunt oficiale până când Vestul spune că sunt.
Vorbind de treburile oficiale care vin din it. ufficio, adică birou, este de notat inițiativa celor din partidul URSS de a face disponibile pentru proletari, fără costuri, conținutul legilor publicate și tipărite de R.A. Monitorul Oficial. Regiile Autonome ale Statului funcționează după principiul construitului în ”regie proprie”, când îți pui gresie în baie, ești regizor la ciment, în același timp client. Iese cum iese, important este inesteticul de care ești mândru, economia de bani și aprecierile soției.
Nu este rea inițiativa USR, dar la ce servește deversarea în public a abundenței de legi, dacă sunt prost făcute din fabrică, rebuturi din gândirea Parlamentului, citite ca rebusuri, să vezi unde îmbucă litera din una cu sensul din alta. Se vede că USR este necopt la cap, nu a făcut semințe în gândire și se manifestă feciorelnic și virgin juridic. USR-iștii au o viziune gâdilică asupra numărului de legi, așteptând rezultate bune din inițiativă, gândind că este doar o mână de legi, cum a primit Profetul Moise, să le ducă în buzunar la togă, pe tabletă.
Moise era robul lui Dumnezeu, noi suntem robii Statului, iar USR crede că dacă face publice legile, lumea va începe să le învețe ca pe textele sfinte și chiar să le respecte. Oamenii vor umbla cu legile în mână precum pocăiții cu Biblia subliniată, vor cita pasaje din legi și comentarii din judecători. Dacă primesc răspuns de la instituții sau insatanță, le vor pupa și vor spune lăudat fie Parlamentul, iar dacă li se aprobă ceva mărire spun preamărit fie Guvernul. Dar la ce abundență legislativă este la noi, am umbla pe stradă împingând un căruț de hârtii cum le împing boschetarii pe ale lor, încărcate cu cartoane și maculatură.
Este timpul să tragem puțin de Cortina Ironiei să ne uităm după aceasta, să observăm relația dintre Stat și cetățean, făcând paralela cu Călătoriile lui Gulliver. Jonathan Swift a descris satiric societatea britanică, noi o putem descrie în mod satanic pe cea românească, cu un hohot de râs, în numele trandafirului.
Puterea executivă a Statului în România se numește Gullivernul României, având o relație cu f în față, cu cetățenii pe care îi balivernează, nația de piticuți numiți Lilifutani. Cu totul invers se întâmplă când Gullivernul călătorește în Uniunea Europeană, Țara Ueriașilor, unde relația este cu f pe față, iar Gullivernul are dimensiunea unui pisic jigărit și pripășit la o casă de domni, care îi aruncă resturi și se distrează de el.
Lăudat fie Parlamentul, să dea Guvernului legi bune să treacă de la gura noastră această Cortină de Fiere care ne desparte de acestea! Prea-mărit fie Guvernul, să ne facă o Cortină de Miere și Lapte, pentru noi papă-lapții care cu nevrednicie îl întristăm și îi greșim la toată amenda și tot actul ce îl cerșim.
Să nu mai vorbim gulliverne, căci ne vede cu nevăzutul ochi albastru chiar și în telefoane, dar promitem că într-o dată viitoare să vorbim despre peripețiile Guvernului în Țara Yahooni și Facebook, care se uită cu alți ochi la el, după principiul ochii care nu se văd se uită.
Șliboviță și unsori
AMICUS FURIAE 
“Cortina de fier” este intr-adevar un termen preluat de Churchill de la Goebbels, acesta l-a folosit in revista “Das Reich”, in numarul din 25 februarie 1945: „…pe masura ce tancurile noastre se retrag din rasarit, o cortina de fier va imparti Europa in 2, la adapostul careia (sute de) milioane de fiinte umane vor fi lichidate.”
Neam de hoti fiind englejii, Churhill, englez si el, si-a mai tras la raboj o expresie atribuita lui in zilele noastre, deoarece omul modern nu mai citeste, ci ia de buna orice zicere de pe net: ”Razboiul rece”. Razboiul rece este o sintagma aparuta in sec XIII, prin care se definea starea de facto existenta intre lumea crestina si lumea musulmana, in aria in care se gaseste astazi Spania. Un fel de tolerare reciproca, un fel de armistitiu continuu.
Fara nici o jena, Churcill, si-a insusit-o si pe asta si a facut-o marca personala.
Foarte buna observatia: la ce dracu sa distribui legi gratis, cand legile nu sunt facute cu capul????
De altfel, mie imi miroase a cheltuiala inutila si neperformanta din pdv financiar-preventiv, de vreme ce deja exista un portal care pune la dispozitia publicului versiunile actualizate ale actelor normative care apar in Monitorul Oficial: legislatie.just.ro. E si greu sa il gasesti, dupa cum se numeste!!!
E facut si asta cu fonduri europene, structurale, alea.
Da’, daca stai degeaba, atunci degeaba stai si banu nu curge: de ce sa nu cheltuim degeaba niste alte fonduri, de care-or fi, sa aiba tot romanul acces la un kkt la care deja are acces, tot gratuit???
Da, gulivernul de 2 bani are, intr-adevar, atitudinea asta duplicitara, de tip „barbat cu femeile si femeie cu barbatii”. Este jenant de vizibila, insa ce e cu adevarat jenant e ca nu se manifesta dar in raport cu cetateanul, respectiv cu europeanul, ci si in interior: inoportunatul parasutat sau cocotat (dupa caz) pe functie de conducere, depasit total de greutatea pixului si responsabilitatea deciziilor, ajunge in foarte scurt timp sa se creada indispensabil si mesianic, motiv pentru care tot in foarte scurt timp se rasteste la cei cu pozitii inferioare in ierarhie (si de obicei mult mai profesionisti), ori la cei din afara sistemului, dar lasa urechile pe spate si coada intre picioare in raport cu superiorii, chiar daca acestia nu au dreptate (pentru ca el, inoportunatul, nu este profesionist, iar el stie ca e doar util pentru cei cu oole pana la genunchi, insa doar cat timp este obedient si are coloana vertebrala gelatinoasa).
Si nu doar cu superiorii: stim cu certitudine (autorul articolului poate confirma) ca nici nu trebuie sa-i fii superior in ierarhie ghertoiului, ca sa bata in retragere: trebuie doar sa ii arati de care parte a falusului esti tu, profesionistul, iar el va fugi schelalaind.
;=)))
ApreciazăApreciază
Domnule cititor, ați făcut eroare. Gullivernul ne împule capul cu legi, nu împuie. Și cetățeanul rămân, ca în povestea lui Swift, ca să îmbrace Gullivernul îi face haine petecite din hainele lui, să nu stea despuiat. Gullivernul e o bestie ce trebuie întoarsă în lumea ei, pe care o minte, căreia îi duce un miel de la lilifutani. Mielul în poveste lui Swift este simbolul lui Isus, adică îi duce dovadă pacea și concordia ce ar trebui să fie între guvernați și guvernanți. Vezi să nu.
ApreciazăApreciază