LA MULȚI ANI! AN OU FERICIT! Sper că sunteți cu toții sănătoși, că ați trecut bine peste sărbători și nu ați ajuns la UPU, unde merg aceia care nu pot să mai facă poo-poo. Sper că ați avut parte de mese îmbelșugate, că ați făcut crăcituri din picioare de orc și nu ați primit virusul creat în laborator de Stăpânul Alelelor. Au trecut câteva zile de când a eclozat anul ou, de se văd crăpături și dă cu ciocul să spargă coaja și să plângă după galbeni așteptând să zburăm la muncă.
Anul nu a început rău, de-a dreptul bine, cu o convorbire telefonică între Biden și Trump, înainte de Revelion, despre NATO și altele, să nu se sperie unul pe altul cu artificiile și să apese artificia nucleară.
Frica rușilor cu extinderea NATO este una reală, pentru că la toți ne e frică de extindere, indiferent de care. Se extinde nevasta la cheltuieli de haine, se extinde molima, se extinde extinderea, etc. Treaba cu extinderea NATO e ca și cu întinderea unui elastic la chiloții ăia vechi, la un moment dat se rupe, cad chiloții jos și rămâi în Alianța goală lângă un violator ce se învârtea pe lângă ea. Rușii cer de la americani garanții de securitate, ca pe o centură de castitate militară, la care țin ei cheia, să nu se vadă că au americanii pușca pregătită.
Anul a început bine și în Kazakhstan, unde de Bobotează, armata i-a botezat cu gloanțe pe protestatari, iar care au scăpat, au zis doamne ajută! și au plecat. În treaba asta cu Kazakhstanul, care are o alianță cu Rusia, ca o căsătorie cu un bețiv violet, se pare că a cerut președintele Tokayev trupe rusești ”dementținere a păcii”, cum ziceau la radio.
Nu știu care este faza cu sintagma ”se vor lua măsuri”, ce se aude din gura autorităților la rebeliuni și revoluții. Doar nu merge lumea la piață să îl caute pe Cuza să îi vândă oca, ”de aia bună”. Sau bunăoară, nu îți vine un croitor acasă, să îți ia măsuri de costum la comandă. Luatul de măsuri este ori când ești croit de către ăia mari cu bătaia, ori după bătaie, când iau pompele funebre măsuri de sicriu nou. Trupele astea de menținere a păcii cum au rușii, sunt în țările amărâte un fel de trupe de menținere a clăcii.
O altă temă preferată a diplomaților, cum sunt inutilii de la ONU, este expresia ”trag un semnal de alarmă”. Semnalul de alarmă tras de diplomați seamănă cu semnalul de alarmă din trenurile românești, când scăpai buletinul în WC-ul prin care vedeai traversele și te socoteai ce e mai ieftin, să iei amendă de la CFR sau să schimbi buletinul.
De obicei la întânlirile denumite pompos tête-à-tête, cap-la cap, unde merg diplomații cu agenții secreți, ăia cu ochelari negri și sacoul umflat de pistol, de obicei se vinde ceva, un destin, o țară, o influență strategică, cum e vorba Poliției, ”sub influența alcoolului”. Unul vinde, altul cumpără, de ajung neamurile vândute unul de altul ca Isus vândut de Iuda pe 30 de agenți.
Când se întânesc marile puteri la discuții, se începe cu o cină de lucru, termen care aduce a cocină de lucru, cu hârtii, pixuri, castraveciori, piure, friptură, toate de-a valma. Cinele de lucru duc la imaginea lui Nea Mărin în izmene, cu diplomatul și prazul în el, păzind ce era mai important, firește, prazul și izmenele. La cinele de lucru diplomatice te gândești cum înfulecă ministrul de externe o tocăniță și se șterge la gură cu referatul întocmit de consilieri, baza de discuții, iar la întrevedere merge și o bere, ca să rezolve într-un ton optimist agenda de lucru.
La final, o mică poantă cu controalele autorităților. Ați tot auzit de control de fond, dar nu v-ați gândit ce este acela. Controlul de fond este un fel de control de fund, când proctologul îți caută buba și îți scrie alifia, de obicei amenda, ca altă dată să stai pe fundul tău și să îți păzești spatele.
-VA CURMA-
Lupta pentru place
AMICUS FURIAE 