Dacă este așa-zisa oră a adevărului, când se spune cel mai grozav adevăr, trebuie să existe neapărat și o oră a minciunii, când se va spune cea mai gogonată minciună. V-ați întrebat vreodată de ce au fost dacii atât de înverșunați în lupta cu romanii? Vă spun eu cum a fost, pentru că profesorii de istorie nu v-au spus și nu o să vă spună niciodată ce nu se spune și nu e de spus.
A stat regele Decebal în pădure, pe un mușuroi și a scurmat cu sica pământul, cu cei mai apropiați sfetnici și a zis: păi bă frate, nu e bine să ne cucerească romanii. O să se apuce aștia să construiască drumuri, să spargă, să facă gropi și să le mute, să toarne asfalt. Păi la cum sunt daco-geții noștri de harnici, nu se termină treaba asta nici în 2.000 de ani. Două milenii nu o să avem drumuri, dar nu scăpăm nici de noroaie, o să umblăm tot mânjiți pe opinci și pe obiele. Mai bine luptăm noi cu ei să nu ne cucerească, că noi nu putem mai mult de noroi, să nu ne facem speranțe deșarte.
La fel a stat treaba și cu ”asasinatul” lui Burebista. Ni se spune la istorie în mod fals că s-au sfădit politic dacii și l-au omorât pe rege fix în anul în care a murit și Cezar. Dacă nu era în anul ăla să moară Cezar, nu știa nimeni când „l-au ascuns” pe Burebista, că de noi nu aude ”dincolo”, atât de importanți suntem. Motivul morții lui Burebista a fost unul absolut obișnuit. L-au bârfit pe rege într-o poiană în pădure, că noi nu aveam piețe (și nu avem nici acum), locul era ca poiana lui Iocan, au stat moromeții și au zis: Păi cum se apucă regele să dea ordin să taie viile? Și noi apoi ce bem?
Lasă-ne bre în pace, să bem, că atât ne-a rămas, nu vezi tu unde stăm noi aicilea? Suntem nicăieri, la capătul Europei, e frig, nu poți face baie la mare că e sezonul scurt, grecii hotelieri te jupoaie de bani, în străinătate e scump și departe. Mai bine să stăm noi să bem și să nu facem nimic, că tot suntem mai câștigați, că nu cheltuim bani pe distracții și despuiere.
Textul acesta trebuia să fie despre neamul nostru ăsta traco-daco-geto-roman și care lucruri ne caracterizează ca și specie europeană, sau ce ne-au lăsat moștenire străbuneii, cum zic de neamul moldovenilor. Ia să vedem și la alte nații cum este. De exemplu la greci, că tot am vorbit noi de ei. Știți de ce grecii au dansul acela al lui Zorba, cu mâinile fluturate? Pentru că grecii, știind că în viitor vor trăi din amintiri, din turism, s-au gândit să inventeze gestul cu cheile în mână, pentru cazare, cum vedeți vara la Callatis localnicii pe stradă cu chei în mână.
Sau la francezi, că tot au ei marea cultură franceză. S-au judecat francezii cu belgienii pe întâietatea de inventare a cartofilor prăjiți. Era ca în desenele animate cu Asterix și Obelix, treaba cu cartofii prăjiți era de viață și de moarte între gali. Au câștigat belgienii, care cică au scăpat prima dată cartoful în ulei, iar cartofii francezi sunt de fapt belgieni. Acuma să vedeți cum o să vină de la Bruxelles vreun comisar european în costum, să pândească pe cine aruncă la WC uleiul uzat, pentru că acela se face vinovat de faptul că a făcut cartofi prăjiți fără să plătească drepturi de autor.
Dacă trebuia să vorbim despre cultură și ceea ce te face vizibil și atrage atenția, sper că v-am atras-o. Marile culturi europene arată și ele ce au mai valoros, umblă prin lume cu lucrul cultural ca și cu un decolteu, la care nu te poți abține să nu te uiți și să rămâi doar cu uitatul, să nu ai niciun folos, dacă nu faci la fel ca ei, să pui o ie mai deocheată, să se uite și ei la tine.
La noi în țară tot se zice că nu se mai face cultură, că oamenii nu sunt interesați, că au ajuns burebistieni și decebaliști, vor doar să stea și să bea, cufundați în moroaie. Ca să faci cultură și să te bage lumea în seamă, trebuie să și ai loc destul să cultivi ca să dai la export.
Pe ce să cultivăm bre, la noi în România, dacă avem doar o treime câmpie iar două treimi deal și munte? Trebuie să strecori cultura printre cele de grâu, printre viță de vie și autostrăzi.
Post scriptum. Italia ”bagă” prin PNRR 4 miliarde de Euro în educație, noi îngropăm banii în noroaiele lui Decebal. Așa-i că v-am dat o taină?
Mirul lui Adam
AMICUS FURIAE 