AMICUS FURIAE

Într-una dintre povestirile sale, George Orwell relata un episod din activitatea sa de ofițer în Birmania, care l-a impresionat, acela în care un condamnat la spânzurătoare, un hindus, a ocolit atent o baltă, apoi a continuat spre destinația fatală. Orwell spunea că omul era perfect lucid în ultimele clipe, și l-am crezut până deunăzi. Mi-am schimbat părerea, sunt convins că omul nu voia să se ude.

 Impresia mea sinceră e aceea că indo-europenii au o problemă cu apa și cu spălatul. Cred vă amintiți de povestea cu japonezii ce au închis Împărăția în fața europenilor(portughezilor) după ce i-au mirosit, i-au îndemnat și dat cele trebuincioase curățirii trupești, iar aceștia au refuzat să se spele.

Observându-i pe japonezi, am rămas surprins de obsesia lor pentru curățenie, care transpiră abundent a cod de conduită, începând cu samuraii care se spălau sub cascade reci ca gheața, împăratul Hirohito, tuns cu 0, ca un soldat deabia încorporat, tot felul de ofițeri și soldați din WW2 ce se spălau veseli în ciubere și își rădeau capul cu sabia scurtă și terminând cu maimuțele macac din Japonia ce stau la izvoare calde. Ce să mai spui de oamenii de afaceri sau de Abe-san cu cămășile albe ca lebăda, de parcă sunt scoși din cutie? Inițial am crezut că e vorba de părul de pe corp, care face diferența între noi și ei. Cum pot oare japonezii să se îmbăieze în aceeași apă, unul după altul,  au ceva spumiere pentru părul ce cade de pe trup? Nu au atâta păr cât avem noi?  Că la noi, la europeni, dacă mergi la baie după cineva, zici că s-a îmbăiat un cimpanzeu înainte, sau Yeti, tot un floc și un păr e prin baie, ca în legendarul Târg de Floci.

Nu părul face diferența. Capul face diferența. Capul de sub păr.

Noi europenii, oameni cu scaun la cap, dar și cu păr, pentru orice treabă ce ne deranjază și nu o putem înghiți, cum e un păr de pe limbă, ne adresăm Statului, așteptăm ca el să normeze lipsa noastră de idei și inspirație, să ne ia Statul părul de pe limbă. În cazul nostru ne adresăm Republicii(Respublica), pe care o putem numi în continuare, Respubica, să legifereze, să orânduiască, iar dacă nu, să se spele pe cap cu ea de Republică cine o născocit-o, lucru inutil, nu valorează nici cât un păr rămas pe săpun după duș. Juridic vorbind, e un vid legislativ atât la noi, cât și în alte părți. Statul nu te obligă să te speli, statul nu gândește în locul puturoșilor. Mi-a atras atenția o întrebare adresată unui avocat din S.U.A legată de subiect, aceea ”dacă este ilegal să puți(miroși)”. Răspunsul avocatului din America a fost vag, împrăștiat, apos, fără consistență, unul dat prin compararea unor regulamente din biblioteci, iar concluzia era că nu trebuie să produci disconfort altora în spații închise, deoarece te pot da afară din incintă, te roagă bibliotecarul să pleci. Puteți încerca singuri, să puneți întrebarea în limba română Marelui Goagăl(ca Oracolului din Delfi), să vedeți câți au întrebat același lucru. Nimeni. La noi, pe Constituție, s-ar invoca dreptul subiectiv cetățenesc de a fi dihor, de a fi de vulpe, de a fi hoit.

De la frații mai mari de romanitate, francezii și germanii din Frankreich și Grossreich vine o aromă de parfumuri, care ar putea teoretic să oculteze miasmele popoarelor. Francezii aveau îndemnul socialist ”mai mult săpun, mai puțin parfum”, iar germanii au plantat tei în Berlin, pe celebrul bulevard Unter der Linden(Pe sub tei), să nu pută picioarele soldaților care trag un marș. Noi, frați mai mici latini, purcei frați de cocină cu ceilailalți latini expirați, putem trece cu Daciile felix 1400 pe bulevardul Unter der ”Lindeni” salutându-l pe Augustus cu Ave Cezar vavan.**

Nici în România actuală, situația nu miroase mai bine, deși în limba română se pare că nasul este un etalon puternic, care cântărește greu(ca a lui Tănase), dovada fiind expresii de o bogăție remarcabilă de sensuri: și-a băgat nasul, cu nasul pe sus, a strâmba din nas, e nasol, i-a dat nas, se ține de nas  etc. Nu discutăm de multitudinea de cuvinte, multe din alte limbi, cum sunt murdar, a duhni, mucicoș, etc.

Auzisem la radio acum 2 zile că în județul Vaslui 42%(sper că nu greșesc) din populație cară apă cu găleata de la fântână, căci oamenii nu au în casă trase conducte de apă și canalizare. Mi-am zis, uite ce ironic, ce destin pentru bieții vasluieni, numele de județ* să reflecte lipsa de facilități igienice. Se laie din vase. Acest verb, a se lăia( a se spăla) este unul din cele mai greu de conjugat verbe în limba română, și la propriu și la figurat. Originea lui este una surprinzătoare, latină.

                Păi la ce bun au venit romanii de la Roma, și-au pus sandalele pe 1 martie și au venit să ne dea limbă, legi, latrine, thermae și noi încă ne facem nevoile(și neamul) în pădure? Trebuia să călcăm în rahat, să avem noroc de cucerire, că mai mult de atât nu ne putea da cineva.

                În final, să mai scuipăm o dată, pe merit, în această Cloaca Maxima a politicii din România. Niciodată, dar niciodată, nu am auzit din gura vreunui politician să îndemne poporul să fie curat, să se spele, să construiască apeducte, să construiască facilități igienice, sau să educe sanitar. În constiparea lor mentală politicienii nu știu decât să îndeamne oamenii să îi voteze arătându-le programe electorale numai bune de șters la fund, fluturând ca o batistă grija prefăcută pentru bunăstarea cetățenilor.

Acum că începe anul școlar, pe 14 septembrie, politicienii își vor ”exprima îngrijorarea” privind numărul de școli cu W.C. în fundul curții, dând vina pe cei dinaintea lor care au avut acces la ”facilități” de la U.E. și totuși s-au murdărit cu bani publici. Să îi iertați, nu știu ce vorbesc, gura bate curul(vorba lui Goma). W.C. înseamnă water closet(dulap cu apă) iar ce au școlile în ”fundul” curții se cheamă budă(latrină), diferența între ele fiind imensă, așa cum este diferența dintre  latinitate și latrinitate, ultima fiind moștenirea romană ce strigă din politicienii români.  

                                                                                                                                   O poveste de capă și spală

*Vaslui(VS) nu vine de la lăiatul în vase, ci de la basileu, iar numele județului  Iași(IS) nu vine de la Iosif Stalin, ci de la Iazigi.

** A vece zarva van= buda e închisă (maghiară)

P.S. După atâta venin cu care am maculat biții, trebuie de musai să merg la baie și să spăl limba, iar dacă nu iese, să o tăi. Împrejur.

Am auzit la radio că fostul rege al Spaniei, Juan Carlos, se va auto-exila din cauza unor ”presupuse” acuzații de corupție.

În fapt auto-exilarea intervine atunci când un rege face ceva ”nașpe” și se duce singur cu domnia la REMAT, ia bon că a predat coroana, iar succesorul lui, prințul moștenitor se duce cu bonul de coroană la fabrica(reprezentanța) de împărății, și își ia una noua, curată, modernă, care nu scoate fum de la războaie, că dacă scoate, te opresc pe drum inspectorii RAR(revoltă, anarhie, revoluție) și îți imobilizează domnia cu baricade, îți iau numerele nobiliare, până nu rezolvi problema.

Cam așa a făcut Juan Carlos, preventiv, când a pasat coroana lui Felipe, ca o pasă de fotbal, iar oamenii au văzut treaba ca un meci cu Real Madrid la TV, când regele dă pasă bună, de gol. Așa a fost și la noi când regele Carol al II-lea a pasat coroana lui Mihai I, care cică(spun regaliștii), nu a fost încoronat, că nu era titular în partida politică,  deci nu a abdicat, ci doar a primit pasa, a fugit pe teren și în afara lui, și trebuia să paseze înapoi lui Carol, când reintra pe teren. De fapt la noi în Regat, Camarila cam dădea gol, prin Rezervele Statului. Dar asta e o altă poveste ce va urma.

Așa e cu regii aștia cu nume Carlos, Charles sau Carol, o dată  îi leagă numele, iar mai apoi îi mai leagă ceva interesant: toți au avut amante al căror nume începe cu litera C, probabil să dea bine cu inițialele lor reunite pe invitațiile de o eventuală nuntă, sau pur și simplu de la „curvă”. Zonele periculoase pentru monarhie ar trebui semnalizate, cum pun italienii semne clare de „curva pericolosa”, unde poți derapa hormonal și merge direct în prăpastie. Carlos a avut-o pe Corina,  Charles pe Cămila iar Carol a avut-o pe Camarila(nu era om, era bestie, la cum a supt. Finanțele.)

În modul cel mai serios, Juan Carlos a anunțat actul abdicării pe 2 iunie 2014, ca un act simbolic. Juan Carlos a ajuns rege datorită lui Francisco Franco, a Italiei Fasciste și Germaniei Naziste, care au ajutat consistent la victoria împotriva comuniștilor din Războiul Civil.  Care e simbolul? Păi pe 2 iunie 1948 în Italia a avut loc referendumul în care italienii au ales între monarhie, reprezentată de regele Victor Emanuel al III-lea, mânjit rău de tot cu fascismul lui Benito Mussolini, și altceva, republica, a cărei zi de instaurare a devenit Ziua Națională a Italiei. În vremea fascismului italian, regele nu a fost rege neapărat, era mai mult de formă. Benito Mussolini era ”regele”, era cocoșul, și by the way, numele amantei lui începea tot cu C, Claretta. Gestul lui Juan Carlos a fost să se despartă de fascism și de dictatorul fotbalist Franco, ăla ce ținea cu Real Madrid, să mai câștige și Barcelona ”Cupa Real”.

Algerea lui Șarl(vorba coanei Chirița) a fost una justă, deși mai la bătrânețe, că și el ca fotbalist, ca și cap al familiei, dacă mai trăgea mult la poartă la Corina, o trimitea pentru 9 luni pe banca de rezerve a lui Real Gravid.

Cam așa e cu regii. Când îți pierzi ca rege capul(și coroana de pe el), în modul cel mai crunt, pentru ceva ”cunt”, așa cum zic englezii, atunci îți meriți soarta și le pasezi copiilor o rușinică, care ține până îți calcă ție sau strabunilor pe urme. Prințul Charles a degajat în lung și el coroana fiului cel mare, William, iar cel mic, prințul Harry, s-a ales cu Pula. Nu vă pripiți să mă judecați. Așa și-a botezat câinele(tot simbolic), pe care îl are cu actrița. Cine l-a pus să ia de nevastă o fată din popor, o actriță, ca și bunicu-său, Gică? Fratesu se va plimba cu coroana pe cap, după ce moare baba, el se va plimba prin parc, de o mână cu Megăn, în cealaltă mână cu Pula, cu labradorul, dar cu botniță, să nu muște, că Pula e câine regesc, cu maniere.

Degeaba au dat la întors purtătorii de griji princiare că numele Pula e de la valuta din Botswana, căci așa cum se spune în română, pe care taicăsău o înțelege, Pula nu seamănă cu o valută, ci cu o volută. Oricum e om mare Harry, pe „câinele” lui, și îi poate aduce nevestii o pită pe masă. Numai la job nu o poate ajuta, dar poate juca un rol de figurant în Monarhie, al enșpelea la linia succesorală, după copiii lui William, care se vede, nu își ține „câinele” în lesă, și o „fugărește” pe prințesă ca un iepure.

Când mai aud de la regaliști că monarhia înseamnă legalitate și moralitate, o să răspund ca un republican veritabil de la Ploiești,

 ʼete câinele!

am BELITO MUSSOLINI

M-am gândit intens la Isaac Asimov și roboții lui după ce Elonie Muscă(vorba lui Letopiseț) a spus că în 5 ani, maxim, inteligența artificială(I.A.) ne va depăși. Nu sunt motive de frică, de disperare, atâta vreme cât deja avem printre noi un robot, pe președintele României, „un robot care împrăștie ură”. Chiar dacă nu i-au dat ceva poreclă sau ciufală, nu e bine să îl supărăm pe domnul Iohannez, nu e bine deloc.

Unu la mână: omul ăsta știe fizică, poate se transformă în Magneto, cine știe ce isprăvește, ia laserul de la Măgurele și ne taie limbile, de invidie, cum au tăiat românii tancul sovietic în ’68, sau ne magnetizează, mai rău decât Administrația Financiară când ne pescuiește mărunțișul din portmoneu.

Doi la mână: omul are trei nume, ca și Kennedy, e indistructibil, apare fratesu ca un evil twin, Iohanez Prot2. Poate fratesu e din ăla ce vorbește repede, ca nea Mărin sau ca bucureștenii, te face din vorbe. Cred că pricepeți de ce are 7 case, că tace și face, din meditație, ca Dalai Lama(vorba netului). Noi ăștia ce vorbim mult, suntem săraci, de n-avem ață să punem la nădragi. Săraci și cinstiți suntem toți, ca și primul președinte de după Loviluție, ăla ce ne-a dat carne în gură, de l-a asomat pe cel de dinaintea lui, de Crăciun. Nu i-ați mulțumit de carne, dar un rol îi puteați da, să facă un ban cinstit. De exemplu, îl putea juca în ”Comuniști de coșmar”(Meat with the fockers, traducere aproximativă) pe ăla de la GRU(pardon, CIA). GRU nu e cel din Minionii, e altceva.

Și ce vă făceați dacă în loc de sărac și cinstit, aveați președinte sărac și nehalit? Unul ce ne vindea rușilor pe arginți adevărați, pentru un rol în ”Hard to fill”? Sau dacă aveam un președinte cum a fost președinte unul la echipa de soccer a Armatei, ăla bun pentru rolul principal în ”Căcărezator”? O puneam de oaie.

A fost bine cum a fost, am avut președinte pe omul cu peștii. Dânsul era bun pentru un rol în ”Omul-amfibie”, dar cu „macaroane” pe post de branhie, grefate nu de doctor Salvador, ci de SIE. Uite că rimează. Nu trebuia să scriu asta, de fapt SIE e prescurtarea la siema, cum zic polonezii la ”bună” sau ”salut”.  Sau putea juca în filme cu roboți, ”Rise of the măslins”(din Martini).

Acum că am intrat în periscop, și până nu sunt torpilat, vi-l semnalizez pe autorul ”Omului-amfibie”, avocatul Aleksandr Beleaev, care după ce s-a săturat de avocatură și călătorii, s-a apucat să scrie SF bun, l-a întâlnit pe eroului lui, pe H.G.Wells, și a murit de foame în orașul Pushkin în 1942, în timpul războiului dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă.

Iar am ajuns la roboți, mai bine opresc sintetizatorul de gânduri, căci cine continuă cu SF-ul politic de obicei se teleportează mort într-o budă din Chicago. Deci aici ne despărțim  cu vorba lui Terminator, hasta la vista, maybe!

Isar Asimov

PS. Când se „liniștesc apele” vorbim despre drepturile de autor după moartea lui Beleaev și dreptul la „net”

Dacă nu aveți habar de OZN-uri și Yeti, atunci nici Chupacabra nu vă spune nimic. În Americi, prin Porto Rico, Mexico dar și SUA se pare că există un animal mitic care ex-sanguinează caprele, dar și vaci. Traducerea numelui acestui animal fantastic este ”suge-capre”.

M-am gândit la Chupacabra azi dimineață când am observat Stema Regală a Casei Regale a României pe cutia de lapte ZUZU. Primul gând a fost că, uite, pun ca la americani, poze cu copii dispăruți, răpiți  sau pierduți pe cutii de lapte, iar dacă îi vezi, suni la Poliție și părinții disperați îi recuperează. Apoi m-am gândit la promovarea maternității de către regaliști. Casa Regală a fost tot timpul atașată maternității, tot auzeai de regina-mamă și regele-copil mai ales când i-au pus minorului, o tutelă, ba un patriarh, ba un mareșal, în lipsa tatălui plecat în afara familiei,  până a devenit major să poată lua decizii aiurea, ca orice român în vigoarea cetățenească.

Ceva nu e în regulă cu stema de pe lapte. Nu se poate să fie doar o asociere de imagine, pentru că  zici cuiva  ”e zuzu la cap” cu sensul că e deranjat, îi lipsește o doagă(de la ciubărul ce ține creierul), etc. Ce vor să spună regaliștii? Vor să le provoace republicanilor anguasați intoleranță la monarhie? Vor să fie mai comestibili, într-un bol de cereale, mai aproape de popor? Vor să se apuce de vândut cartele de Vodafone, ca ciobanul ăla cu clopic? Vor să se apuce de fotbal, ca apoi să dea „ca ciobanii”?

Poate vor să proclame pe cineva primul lăptar al țării, căci primul oier avem, primul cizmar am avut, prim ilegalist am avut.

Fără îndoială laptele și produsele din lapte sunt bune pentru sănătate. Laptele e bun la stomac, te liniștește. E bun la oase, cum e osul domnesc.  Ba nu, stai, nu e bine, ”osul” domnesc funcționează cu sânge albastru. Din asta nu au, dar dacă puteau să pună stema pe un maț cu sângerete, poate era mai bine primit prințul, făcea și supusul lui o asociere în cap, că sunt grei de cap republicanii ăștia.

Trecând și peste treaba asta cu osului domnesc,  cu regula dinastică, a rămas de clarificat la ce e bun laptele pentru prinț. E destul de simplu, la dinți. Are nume frumos, ca al principelui acela gay (fratele lui Chupacabra rumano, El Bampiro), nu mai suge la două vaci, din care una, cică, era secretă, i-au ieșit măselele de minte, e adult, cu alte cuvinte, e pe sângeretele lui, cum zic oamenii simpli, vulgari, din popor.

Mai bine nu era treaba asta stupidă cu Covidul, avea și poporul ăsta amărât Un rege bun, de lapte dătător, pe Chupacorona.

Tot nu e rău, că la ce baftă avem, în loc de Princeps încoronam Pricolici, de nu mai ouau găinile să facem lapte de pasăre.

Chiupapalabras

Atunci când vezi geamurile de la Parchet deschise larg, să intre aerul străzii, al vulgului, ca să nu se infecteze de Covid19 procurorii, mai că îți vine să dai crezare zvonurilor că au viață oropsită.

Confrați juriști, ferecați în instituție ca melcii în cochilie, trebăluind într-un calm laborios, dosar după dosar, meticulos, așteptând vremuri mai bune, birouri mai largi, aer mai curat, poate salarii mai mari…

Frica de infectare și de a deveni o cifră anunțată la ora 13.00, a ridicat alte bariere mentale între instituție și poporul Covid-credincios, dar a deschis geamuri. Bănuiala (suspiciunea rezonabilă) că te poate cineva infecta, că ești scos din cochilie și servit preotului, se infiltrează ca un fior rece ce te trage la măsea.

Spunea cineva, comentând situația, mai în glumă, mai în serios: ferestrele îndeamnă la un salt…