Turul României la Cinism

Ieri a fost Ziua Națională a Franței și trebuie neapărat să le urăm un tradițional Eid Mubarak (Sărbătoare binecuvântată) pe limba maurilor. Nu trebuie să râdem de francezi și cultura lor mare pentru că ne-au dat în limbă nenumărate cuvinte utile și minunate ca parebrise, napoleonian, revoluție sau redundant. Unele din cele mai frumoase lucruri importate de la ei sunt ideea arcului de trimf sau a ideea Turului Ciclist al Franței. Să urăm țărilor înfrățite în Renault un călduros Vive la France! și Tiv la Romanie! și să ajustăm textul ca un tiv la batista de hârtie creponată.

Turul Ciclist al Franței este cea mai prestigioasă competiție a bicicliștilor, îi spune tur pentru că ar trebui să fie un traseu, un parcurs. Îi mai spune tur și pentru că turul pantalonilor este căznit pe șaua bicicletei până la rupere. Iată alte multe cuvinte date de francezi lumii precum o revelație a unui profet în bermude și cu ochelari de soare, toate legate de călătorii: turist, turism, vilegiaturist (turismul la village), traseu, traseist, trasor, rută, rutier, bicicletă, etc. În România prestigioasa întrecere între bicicliști se cheamă Turul României la Ciclism, se face pe toate formele de relief, pe Valea Oltului, prin Gheorgheni, prin Alba – Iulia să fie cuprinse toate cele 33% forme de relief, câmpie, deal, munte.

Iată că ieri, de 14 iulie, Ziua Căderii Bastiliei, s-a încheiat Turul României la Cinism, prin demisiile lui Marius-Constantin Budăi, ministrul muncii și a Gabrielei Firea, ministrul familiei Adams. Această zi revoluționară se va sărbători la noi sub numele Ziua Venirii în Fire și va celebra căderea opresiunii nobiliar-interlope a casei Pandele-Firea și eliberarea Ilfovului și a Bucureștiului de acest Rege Unsoare și de consoarta sa.

Competiția la cinism a fost absolut acerbă, cu o cursă contra cronometru, fiind numărat la secundă acela care își prezintă ultimul demisia și din ce motiv. Firește că Gabriela Firea a câștigat detașat cursa prin cumularea tuturor tricourilor simultan. Dacă nu știți, în cursele cicliste, la fiecare etapă terminată pe primul loc, câștigătorul primește un tricou. D-na Gabriela Firea a câștigat toate cele 3 tricouri simultan la competiția de cinism: tricoul roșu – al minciunii, tricolul galben – al ipocriziei și tricoul verde – al prefăcătoriei.

Gabriela Firea a câștigat tricoul minciunii pentru că a roșit că nu îl cunoștea pe demonul torționar-șef. A câștigat tricoul ipocriziei pentru că a îngălbenit când a spus că sora ei și Regele Unsoare nu au avut atribuții de control ale subordonaților, că ei sunt neprihăniți ca fecioarele mironosițe. În sfârșit, a câștigat tricoul verde-de-Paris al prefăcătoriei prezentându-se ca victimă a sistemului, ca și când bătrânii aceia schingiuiți erau niște actori, niște yoghini, ce s-au deghizat în bătrâni torționați. Gata, am terminat. Sper ca sistemul politic să nu sorteze și să recicleze aceste gunoaie politice pe categorii, ci să le eticheteze ca deosebit de periculoase și să le trateze în container securizat la Rahova.

Finalul este dedicat tot Franței, pentru că are ca simbol cocoșul, dar și latinității, pentru că și lupoaica a dus în gură puilor ei de mâncare găini când nu găsea miei. Știți cuvântul acela popular românesc,  pu*ă, organul erectil al bărbatului? Acela vine dintr-o formă veche de latină a cocoșului/puiului, pulus, care a compus cuvinte ce îi poartă sămânța și arată momentul în care cocoșește. Cuvântul copulație înseamnă unirea cu ”cocoșul” iar cuvântul populație înseamnă ce vine după pulus, italienii spunând la apoi ”po” iar noi spunem cum am scris.

Astea fiind spuse, să mulțumim încă o dată Franței că ne-a populat dicționarul cu atâta frumusețe de latinitate. Mulțumim Franței și pentru că ne consideră o soră mai mică, pe care a băgat-o în serviciu bun, al țărilor importante ale Europei, cum a băgat-o Gabriela Firea pe soră-sa. Veniți-vă în fire, glumesc.

Turcul ciclist al Franței

Textul este dedicat d-lui profesor Pop Flore, d-nei jurist B.B., d-lui avocat A.M., ultimii doi cu părinți profesori de limba franceză precum și profesoarelor mele de limba franceză care m-au determinat să iubesc limba italiană.