Trumpul Voinței

S-au tot făcut 3 saptămâni de când  Donald Trump a plecat urechea să asculte moartea cum îi trece prin fața timpanului, parcă numai ieri a fost, dar a rămas cu obrazul curat. A fost de mirare pentru toată lumea cum de nu l-a nimerit asasinul în dovleacul acela numai bun de înțepat la Halloween. Dacă la americani încă nu a venit Halloweenul, în schimb la noi a venit Sărbătoarea Înfricoșării, cu tot felul de semne de pază rea.

Unul dintre semnele înfricoșate a fost că au pus în supermarketuri dulapurile acelea de reciclat plasticul și sticla, ca pe niște recamieruri care transformă pe orice om decent în boschetar. Oamenii se pun la coadă să salveze Planeta, ca și când își salvează sufletul, răbdători, cu saci de sticle de plastic în spate, ca apoi să primească un bon valoric, ca atunci când vindeau catolicii indulgențe pentru păcate. Astfel, am văzut pe un gras, pardon, supraponderal, cu ditamai sacul plin de sticle de Coca-Cola Zero, de parcă era Moș Crăciun. Efectul pentru slăbit cu Coca-Cola zero este exact cât spune pe stică, dacă grasul nu își grijește gura, degeaba grijește planeta. Apropo de gură și de proporții. Ați văzut că aparatele/dulapurile acelea de reciclat gunoiul de plastic au, nici mai mult, nici mai puțin decât dimensiunile Dianei Șoșoacă?

Aici voiam să ajung, la un alt semn de pază rea, aterizarea Dianei Șoșoacă în Parlamentul European. A apărut și distinsa parlamentară, slabă-Domnului, în Parlamentul European cu o mască pe față, cum avea Hannibal Lecter, când îl muta FBI de la un ospiciu la altul. Dar spre deosebire de Lecter, Șoșoacă este o psihopată reală, căreia i-au apărut stigmatele nebuniei, ca o minune din Cer, fix în Parlamentul European.

Șoșoacă s-a dus în PE cu revelații, cum mergea Ioana D’Arc să îl convingă pe rege, doar că Diana D’Cerc, are un alt stăpân, pe voievodul de la Kremlin. Nu mai știau ăia din PE ce probleme stringente al Uniunii să rezolve mai întâi, pe Putin și Ucraina, pe China și influența ei, ori pe LGBT-ști, dacă să le mai pună alte litere de pe tastatură, că uite, vine Șoșoacă cu probleme noi. A mers Șoșoacă cu două icoane, să le spună ălora în cler, acela al supra-birocrației, ce ne supără pe noi în Europa de Est, că ăia e proști și nu văd de Zidul Berlinului.

Vorba unui cititor al blogului, prieten drag: Șoșoacă singură a reușit ce nu au reușit popular-europenii sau alte grupuri parlamentare, a scris ordinea de zi în PE, pe loc. A pus pe Satana pe ordinea de zi. Că Satana ne poartă nouă sâmbetele, în Europa de Est, nu lenea, nu neputința, nu prostia, ci Satana. Dacă eram în Rusia și apărea Soșoacă cu comedia aia, o condamnau imediat pentru defăimarea patriei. La noi, măcar să o amendeze pentru deformarea patriei, că ocupa Șoșoacă nu doar tribuna PE, dar și ecranul televizorului.

Al treilea semn al înfricoșării s-a arătat în Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, care, după ce au căzut fragmente de drone rusești la Tulcea ne-a asigurat că ”nimeni nu va ataca România”. Se înțelege că, doar dacă îl vom alege președintele României nu va ataca nimeni Țara-Mumă. Dacă îl alegem pe Ciucă drept Președintele României, acesta în persoană va da jos dronele rusești. Se va vârî Ciucă într-un tun, ca omul-ghiulea, că îl ajută fizicul, se va trage în cer, iar de acolo, va arunca dronele rusești jos, cu mâna lui de ”militar”, ca și merele stricate din pom.

Dacă este de ales la președinție între Șoșoacă și Ciucă, tot pe Șoșoacă o votez. Măcar Șoșoacă a găsit un nou dușman al UE, pe Satana, nu ca Ciucă, ca mulți alții, pe ruși. Dacă o alegem pe Șoșoacă președinte, va fi prima femeie președinte a României, plus că ne va apăra de Satana. Precum a construit Trump zidul împotriva mexicanilor, Șoșoacă își dorește să construiască un zid de apărare din icoane, iar la Constanța, să îl pună pe IPS Teodosie praznic la Marea Neagră.

Dacă am început cu Trump, să terminăm în triumf, acela al voinței. Celebrul film de propagandă al naziștilor, Triumful Voinței, a fost regizat de Leni Riefenstahl, care a fost, dacă nu prima femeie regizor, atunci printre primele regizoare. În ciuda operei sale cinematografice, se spune că Joseph Goebbels, Ministrul Propagandei, îi purta pică, iar la un dineu, i-a reproșat lui Leni că are nume evreiesc. Răspunsul ei, genial, a fost: dar d-le Goebbels ce spuneți de Joseph?

Morala poveștii cu aceste semne înfricoșate este următoarea: la cum au arătat lucrurile până acum cu Teodosie și Șoșoacă, tare mă tem că Prea-Înaltul nu este o santinelă, ci mai degrabă este o satanelă, a rușilor, iar Șoșoacă nu o primadonă, ci o primădronă, aterizată direct în inima Europei. De Trump nici să nu mai vorbim.

Papa Ștrump