AMICUS FURIAE

Păcatul împotriva spirtului

Atâtea filme chinezești au apărut pe Netflix, încât te temi să te nu infectezi de Covid doar uitându-te la televizor, sau să iei o dermatită de comunism. Nu știu ce deștept a dat numele de ”PCR” testului anti-Covid, ceva capitalist desigur, de parcă îți faci test de comunism, să vezi cât ești de infectat. Sau poate ești comunist asimptomatic, dar îi infectezi pe ceilalți, dacă nu îți iei măsuri de prevedere.

Ieri sau alaltăieri a murit în Marele Satan zis America fostul nostru Ioan Pacepa, acela ce a defectat în vremea lui Nicolae Ceaușescu și a fugit în vest cu marile noastre secrete de stat mic. Puteau să își dea seama de la început de ce înfăptuia Ionică fără frică, acesta având în nume salutul Pa, deci Pa Ceaușescu și Elena, Pa. Asta cu măsurile de protecție și comunismul, este ca și pe vremea lui Stalin, dispare omul, dispare problema.

Una dintre măsurile de protecție împotriva comunismului, este fuga, nu Fulga, vaca de pe ambalajele capitaliste de lactate. Pacepa a fugit unde unora le place jazzul, așa cum rușilor le place gazul, iar românilor le place nazul. Românii au făcut tot timpul nazuri la comunism, au avut versiunea proprie, ce a început cu KGB și s-a terminat cu PSD. Nu degeaba a spus Belu Zilber că o să începem cu Stalin și o să sfârșim cu Caragiale. Nicolae Ceaușescu a dat startul începutului sfârșitului de comunism, când a luat sceptrul de voievod, de parcă era Mobutu, arătându-l prostimii, ca pe o jucărie de președinție.

Cealaltă măsură de protecție împotriva comunismului este deghizarea, adică să îți lași o barbă respectabilă, deși neigienică, ca un Fidel Castro. De ceva ani buni au crescut oameni pe bărbi, parcă sunt toți copiii lui Marx și Engels, așa cum 1/8 din populația lumii este din osul lui Ghingis Han. Tot tânărul ce vinde cafea sau este chef de restaurant, are o barbă talibanană ca o haină de orfană, mare, murdară și probabil, amară.

Chiar dacă spunea Vittorio de Sica într-un film cu Sophia Loren că doar bărbatul păros este virtuos, pe mine nu mă convinge, la fel cum nu mă convinge domnul C., ce este specialist în ”sănătate”. Poate este specialist în sănătate pubică, dar nu publică. Probabil că domnul C. poartă barba să îl facă gelos pe Gimli, dar nu mă poate convinge să respect măsurile sanitare cineva cu o infecție pe față. Eventual mă poate convinge să mă rad în fiecare zi, în răspăr, apoi să mă dau cu spirt sanitar, pentr-un bărbierit barbar. Un alt exemplu de bărbos grețos este bucătarul numit F., care și-a luat numele după sunetul scos de clientul ce a găsit un fir de păr în cafea și încearcă oripilat să îl sufle de pe limbă.

Dar de când cu pandemia, a început să bată vântul prin buzunare, să se facă atât de frig, încât vorba unuia, umblau socialiștii cu mâinile în buzunarele proprii. Cel mai mult au avut de suferit în timpul pandemiei tinerii marxiști, din cauza lipsei acumulării primitive de festival, nemaiavând unde să se manifeste pe banii și nervii altora, aceștia fiind consemnați în Flocdown.

Motivul adevărat al acestui articol este legat de moartea lui Pacepa și serviciile secrete, fiindcă am crezut că după ce am aderat la structurile norod-atlantice, vom beneficia de lumină în cazul asasinării lui Ioan Petru Culianu, a cărui moarte e legată de asasinate la comandă, așa cum au fost cele ale lui Pacepa. Credeam că se aplică în cazul Culianu principiul realității legii penale, adică acțiunea acesteia în afara teritoriului național, pentru infracțiuni comise împotriva statului sau a unui cetățean român.

Interesul statului român este precum proverbul interesul poartă fesul, adică cum se proceda în vremea stăpânirii otomane, când oamenii se dădeau musulmani prin acoperământ, când aveau ceva de rezolvat, adică interesul se mima și se mințea.

Să nu judecăm cu rublă măsură, atât s-a putut, momentan, unde acest cuvânt infam, este o degenerare, între un moment și-un an.

Norodul iubirii

Ceai cu cuc

Toată lumea știe melodia lui Grigore Leșe cu cucul și Bucovina, dar nu știe lumea sensul ascuns al cucului din melodie, adică unde a ouat pe alocuri, în inima noastră, puțină ură. Cucul, așa cum știți, este pasărea aceea leneșă și parșivă ce își lasă ouăle în alte cuiburi, iar puii ieșiți sunt hrăniți de alte păsări, ce nutresc toți copiii lor din cuib, iar câteodată cei de cuc ajung mai mari decât părinții lor adoptivi.

Prescurtarea de la dualismul austro-ungar era k.u.k. adică kaiserlich und königlich, cezaric și crăiesc, Doppelmonarchie(dubla monarhie), cum era ciocolata Duplo de la Kinder, scumpă, un ambalaj frumos și bule de ciocolată goale pe dinăuntru. Acela este cucul lui Leșe, dubla monarhie, ce chema kinderii în armată și îi ducea unde și-a înțărcat dacul copiii.

Ardelenii au considerat dualismul austro-murdar, de parcă doar ungurii erau capul răutăților, iar nemții trași din icoane. Duplo-monarhia era condusă din ambele capitale, ca o caleașcă cu doi cai turbați, iar pasagerii, toți ceilalți din imperiu, stăteau înspăimântați că își sparg capul. A murit imperiul acum 100 de ani, căci pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești, iar la îngropare au dat o mână de ajutor toții cei supuși, în funcție de cât de mare era țara lor captivă.

În prezent Austria are o suprafață mai mică decât Transilvania, iar dacă noi eram limesul Imperiului, de vreo 30 de ani Austria a devenit limaxul nostru, melcul acela grețos ce se lipește și mănâncă bunătățile din grădină. Aici vorbim despre petrol și lemn, la Viena șezând ca un Crai al hoților de lemne, cancelarul Sebastian Furtz.

Austriecii, niște țărani pragmatici și calculați, au inventat în juridic sistemul de cărți funciare, adică indexarea proprietății și nu a proprietarilor, ca să știe câte țări mai mari ca a lor au în Imperiu, pentru că pământul nu umblă și nici clădirea de pe el. Englezii au copiat sistemul și fiind ei tot germanici calcuttați, l-au exportat prin tot Imperiul, încât dacă vreți să luați în India o casă pe fundație de șobolani, se Vede că ăia au cărți funduare, cum zic românii la țară.

Fiind vorba de funduri, Bombonel, cel care a dat ca un chelner pe tavă petrolul românesc OMV-ului și pădurile la defrișare, ar trebui condamnat pentru trădare, pentru care ar lua maxim 20 de ani, adică timpul necesar unei păduri să regenereze ca și codru mijlociu. Trădarea vine tot din latinescul traditio, când înmânezi sau predai ca Iuda pe mâna inamicului, pe arginți sau gratis, pe ai tăi.

Dacă vorbim despre căsătorii și divorțuri între state, să știți că pe data de 11 februarie 1929 s-a semnat în capitala Italiei, la Aroma, Concordatul de la Lateran, acesta fiind actul de fondare orga omnes a Statului Vatican. Lateran este numele palatului în care s-a semnat și semnalat hârtia, palat construit pe o colină a Romei, iar concordat este antonimul discordiei, și are în rădăcină cuvântul cord. Prin tratat s-a delimitat în Lateral orașul Vatican de Cetatea Eternă, s-a trasat o linie unde se termină O Dio mio și unde începe O Fa sole mio.

La final, un gând frumos Italiei pentru că a interzis interpretarea Marșului lui Radetzky în Peninsulă, deoarece la trecutu-ți mare, mare dirijor, iar militar vorbind, Italia este acum tibru față de Austria, iar austriecii niște kinderi timizi care se dau pe tirole.

Ura veselă

Silan Pașa

Știrea igienică a săptămânii a fost că de la începutul pandemiei s-a dublat consumul de apă în România. Ăsta este semn bun, de săpun, și că ne spălăm cu ghes, la mijloc de codru des, și în părțile care nu se văd, sper. Probabil și Luna se spală pe fețe, atât pe cea vizibilă, cât și pe cealaltă, și o face nu doar de ochii lumii, indiscreți ca de obicei.

Știrea științifică a săptămânii este legată de Turcia. Ca să vezi, vorba lui Birlic, cei din urmă vor fi cei dintâi și urma scapă turma. Turcia a anunțat că vor să ajungă pe Lună până în 2023, și că își face program spațial. Turcia a avut program spațial, de cuceriri, numit Imperiul Otoman, care se întindea în orizontală din Ungaria până în Yemen, dar au renunțat la el, când au început britanicii și francezii cursa dezbinărilor. În sfârșit, nu știu unde vor turcii să meargă vertical către Lună, ce e de văzut acolo, căci ei trăiesc pe Semilună de 500 de ani, și nu dau semne că vor să se mute.

Știm toți că turcii au navigat în ultimii 200 de ani prin spațiul modei, cu turbanul, fesul, pălăria și astăzi au ajuns la casta de astronaut, că e la modă. Casca navigatorilor stelari, este tot un fel de turban, ce ține gândurile turbate să nu se împrăștie, când ești tras din praștie. Era timpul să aibă și turcii un Elon Musaca al lor, călare pe baclava, dând pedală către stea, cu cel repede rachet, făurit din minaret.

Inspirația acestui articol este Sinan Pașa, adică generalul Sinan, marele vizir de origine albaneză, luat în vizor de Sultan după bătălia de la Giurgiu și lăsat ca militar la vată, pe perne. Turcii spuneau Moldovei ”Țara Bogdan” după fondatorul ei descălecător, iar celei românești Vlahii Negri(Kara Eflak), tot după fondator, Negru Vodă. Vodă descălecat se trăgea din Făgăraș, mai mult pisc decât oraș, și s-a dus mai pe câmpie, să își ia o cumetrie.

Văzând generalul Sinan că românii sunt negri la inimă, ca și trădătorul Mihai, ce era tot albanez, după facere și ucidere, a construit printre altele o moschee la Stambul și un hamam în Kosovo. Construcțiile s-au făcut pentru cei interesați de salat* și de spălat, să se spele lumea de păcate, și ctitorul prin dânșii. Asta rămâne după om, ceea ce clădește, căci omul sfințește locul. Așa e și la Constanța, pe feuda lui Teodosie, unde funcționează principiul omul smintește locul, dar nu vă luați mai luați de preoți, că vă-ndepartați norocul.

De la turci pe filieră arabă am primit în juridic arvuna din arbun și canonul din kanun, iar din tunurile capturate la Plevna, Regele Carol I a primit după război o coroană, de la români. George Coșbuc a scris în Povestea unei coroane de oțel despre cum pe Principele Carol l-au mâncat păduchii în Bulgaria și că acesta nu fuma, dar că ofițerii români fumau paie și frunze, în lipsa tutunului. Tot de la turci a rămas numele prestigioasei edituri juridice Hamangiu, hamamgiul fiind cel ce avea grijă de băile publice cu prosoape, uleiuri, cărbune, etc., era un fel de SPAuagiu de astăzi. Nu știu de unde cumpără editura Hamangiu ingredientele, că are prețuri cam pipărate și te ustură ochii, iar jinduitorii de drept doar își spală ochii în cărți, nu mănâncă, ci le miros.

Să revenim la pernele noastre, să vorbim despre juridic, să dezbatem perimarea. Perimarea este atunci când ai introdus o cerere de chemare în judecată, nu ai stăruit în ea, ai pus capul pe pernă liniștit și ai dormit în papuci, iar perimarea(expirarea) s-a transformat în perinare.

Cam atât a fost cu turcii, sunt puțini cei care îi iubesc, pe motiv că nu sunt europeni și nu sunt creștini.

Cum să te superi pe turci, care văzând ce foamete e în vecina noastră Hungry, au mers să îi hrănească cu Turkey?

Rotocolul secret

*rugăciune(lb. arabă)

Statul Paraleu

Dacă articolul de ieri a deranjat pe cineva pentru folosirea cuvântului țigani, îi cer scuze pentru că nu am găsit altă rimă pentru bani. Țigani, români, maghiari și ceilalți din România suntem la fel, oameni, toți o sapă și-un pământ, sapă de lemn nu de fier, căci la dezvoltarea financiară nu am trecut încă de Epoca Lemnului, în care am prins rădăcini adânci iar alții sunt deja cu liana în portofelele noaste.

Cei care ați umblat prin Ungaria și ați folosit forint, ați văzut că bancnotele lor sunt cu voievozi și regi, iar când le-ați comparat cu ale noastre, ați văzut că cele naționale sunt cu pictori, scriitori și poeți. Statele își pun pe bancnote fondatorii, noi ne punem pictorii, de zici că suntem Republica Culturală Română, rivala Florenței, iar în viitor îl putem pune pe leul greu pe Lodovico Orbanicelli.

Explicația este simplă, aceasta este viziunea Statului despre cetățeanul român, să nu îi spunem cetățean rămân, că nu știu dacă. Statul vă vrea geniali, dar să munciți până vă sare basca din cap și să fiți plătiți prost, eventual să vă dea afară de la Universitate ca pe Blaga sau să vă închidă la ospiciu să vă odihniți fricile, cum a făcut-o, lată, Eminescu.

Dacă francezii ne-au inspirat după gândirea lor, să știți că portofelul poartă foile iar portmoneul poartă monede, iar privilegiul de a emite notele de bancă, adică bancnotele, revine Băncii Naționale a României, nu aceea pe care a stat Pițurcă sau Boloni, ci aceea în care stă Guvernatorul.

România este condusă de un Președinte și de 2 Guvernatori, primul guvernator fiind cel al Deltei Dunării, stăpân peste lighioanele din deltă, și pe viața sa, dar numit politic. Celălalt, Guvernatorul BNR, care menține politica bancară și monetară, este șef peste toți bancherii și clienții lor, dar nu pe viața sa, pentru că se zice că a fost numit pe cale musonică. Numele guvernatorului BNR este Gudur Isărescu, și teoretic este cel mai puternic om din stat, încât îl poate scoate la tablă să îl asculte, nu la cea a înmulțirii, pe însuși Președintele Țării.

Astăzi fiind Ziua Internațională a Stomatologului, vom discuta despre accize, și le vom explica fir-a-păr, inclusiv de ce acciza e un dinte al Statului împotriva cetățeanului.

Acciza este o taxă ce ține de Ministerul Feudelor Publice, fiind o taxă pe bunurile pe care și le permiteau doar nobilii, nu și iobagii, adică produsele considerate de lux, cafeaua, alcoolul și țigările. Toate acestea enumerate afectează calciul din dinți și îi găurește, iar cetățenii nu pot consuma alimente, trăiesc puțin și nu plătesc biruri către Stat. Ca aceste produse să fie scumpe și prohibitive, ca omul să muncească și nu să huzurească, statul circulă cu viteză mare de taxe și cu acciza lovește bugetul omului, căci dacă scoți rădăcina dente din acțiunea accidentează, rămâne accizează. Pe cine nu plătește accizele și întinde garda, îl caută Coarda Financiară, de îl leagă în amenzi și evaziuni, din care nu ar putea evada nici măcar Houdini, din pricina hudei* făcută statului la buget.

Așadar, dacă v-ați uitat la text cum se uita la stele regretatul Ion Holbana**, nu fumați și nu furați, căci amândouă se pedepsesc, prima faptă cu canceră, ce-a de-a doua cu carceră.

Anotimpul masonic

*hudă= gaură, groapă(reg.Ardeal)

** Ioan Hobana(1931-2011), critic literar, scriitor și specialist în literatura SF.

Timpanul liber

Poate că astăzi s-au dat drumul școlilor primare, nu pentru primarii fără școală, ci pentru pruncii neștiutori, dar câți țigani am văzut astăzi la Cluj, nu am văzut demult. Au făcut azi invazie țiganii ori ca să meargă la școală, ori au venit zburătăciți din Albion din cauza culorii, că prea au dat buluc în orașul neprihănit. Dacă au plecat din Marea Britanie ca să facă cozi la Registrul Comerțului, a fost să ne ciordească singurul lucru ce ne-a mai rămas după job, timpul liber.

Textul de astăzi este despre exploatarea prin muncă a pomului de către om, prin relațiile de muncă ce fură vlaga precum fura Volga oamenii în interesul Statului. Munca la Stat este o contradicție logică, iar munca la privat e ca și munca la privată, când sapi latrina ca pe groapa altuia, și apoi cazi singur în ea. În timp normal, munca este de două feluri: fizică cu unelte, care se cheamă uneltire, și munca cu unealta cap, care se cheamă intelect-ultire, iar în timp anormal, de pandemie, munca este după sloganul mineresc noi tușim, nu muncim, prin concediu ne scutim.

Munca omului la patrom, se desfășoară în baza contractului individual de muncă, prescurtat CIM, inițiale care vin de la ciment, căci după ce ai semnat contractul, treaba e beton, te poți apuca de muncă. CIM-urile prevăd în afară de salarizare și alte clauze obligatorii, timpanul de muncă, fracționat în horrore de muncă. Forma scrisă la CIM este obligatorie, întrucât nerva volant, scripta manent, altfel ajungeți la judecată cu angajatorul și angajați avocați, pe contract, nu pe vorbe.

Când patromul nu vă face contract, de obicei îl pârâți la inspecția teritorială a muncii, adică ITM, care este un fel de ATM, din care ies amenzi și intră bani. Din amenzi nu vedeți o para chioară, căci Statul ia potul și totul, iar o inspecție se transformă în inserție(de bani la buget) și disecție a firmelor amendate.

Când patromul nu plătește banii, se cheamă conflict de muncă, și îl dați la Tribulan, care are comploturi de judecată special construite pentru muncă. Judecătorii din compot sunt 3, Luca și Matei, și un asistent judiciar de la MMPS(Misterul Muncii și Prospecției Sociale). MMPS este un minister cu inițiale de tip MMA*, unde luptă umflații cu sporuri pe Codul Muncii, codul fiind un pește mare și gras ca un ton, să nu îi spunem tun, în banii contribuabilului. Tribulanului îi spune așa de la cei 3 norocoși ce au bulan să judece cazuri ușoare.

La acest capitol, trebuie arătat că cei care se dau intelectuali sunt pedepsiți de legea penală, care prevede la articolul 321 din Codul Penal, falsul intelectual. Articolul incriminator îi privește doar pe funcționarii pubici, care în exercitarea atribuțiilor de scârbiciu, își bagă picioarele în înscrisuri oficiale și atestă aiurea adevărul.

V-am spus că au ciordit țiganii timpul, că nu a mai rămas decât pentru a spune despre muncitori că doar cine nu muncește nu greșește, iar cine nu tușește, nu scutește, ci în van se perpelește, stând cu ochii ficși pe ceas, să numere cât a rămas, până timpul se sfârșește, și acasă se grăbește.

Casa de marcat goluri

*Mixed martial arts

Bursa înarmărilor

S-a întâmplat vinerea trecută că sonda chineză Tianwen-1 a transmis prima fotografie de pe Marte, alb-negru, de parcă a transmis Securitatea Chineză din anii ʼ80 din Piața Tienanmen. Cred că dacă amartizează chinezii, o fac cu tancuri să îi calce pe marțieni în șenile, când se întorc aia de la Alimentara cu plasele de cumpărături pline cu iaurt și pâine pe cartelă.

Extratereștrii în mod sigur cumpără pâine pe cartelă telefonică, căci multe nu se explică în privința lor. Bunăoară, cum de călătoresc sute de ani lumină cu OZN-ul lor Supernova de 1.4 L să ajungă pe pământ, și nu aduc un amărât de RMN să se uite ce organe au în ei oamenii răpiți, de trebuie să îi taie cu bisturiul și să le facă buzunare la burtă. Îi putem lesne învinge pe extratereștri cu arme convenționale, că ăia sunt la nivelul tehnologic al lui Louis Pasteur, căci odată cu oamenii mai sunt răpite și vaci, poate studiază pasteurizarea, că bat atâta amar de Galaxie cu OZN-ul și nu pot pune o bere amărâtă cu ei.

Cursa cu cucerirea spațiului nu se poate termina cu bine, ca atunci când au decis europenii și americanii să lanseze la comun o rachetă. Europenii au calculat în kilometri, americanii în mile, și s-au dus banii în bulă cu satelitul, că s-a prăbușit aiurea. Puterile astea ce au rachete, le scot la paradele naționale prin Piețele Roșii, și circulă cu ele cum circulă câinii cu racheta lor roșie, când sunt în călduri, doar să se vadă, nu că ar face ceva cu ea.

Tot timpul curba înarmărilor este ascendentă, mortală pentru bugete, ca și curba lui Gauss, care arată tot ca o rachetă, doar că la noi se numește curba lui Klaus, care este Liderul Suprem și Șeful Armatei, în calitatea lui de Președinte. Dacă este calitate, trebuie să fie și cantitate, chiar mică, nu la procente, că Președintele are cele 7 clase de acasă, în care să stea, ci cantitate determinată de număr.

Programul nostru de înarmare a fost cu ceva fregate, cu licitații, și să mă corectați dacă greșesc, dar în italiană se spune la păcăleală fregatura, iar femininul este fregata. Mai sunt ceva șanse, căci dacă cumpărau crucișătoare, puneau cruce marinei românești, mare și de aur, ca a lui Teodosie. Știam că au dezvoltat la Ghimbav elicoptere Puma, ce liniștit se puteau anagrama cu L, de gramaticienii militari. De obicei numele la armele mortale se alege fioros și fălos(care e din latinescul falus), cum au dat rușii numele Satan rachetelor, nu un nume de pisic mai mare ce mănâncă capre și rareori omul.

Poate că la MAPN funcționează proverbul unde nu e cap, vai de picioare, și am probat-o chiar eu. Aveau ei la vânzare pe Facebook pantofi maro, ”tip ofițer”, cu numele V-2. I-am întrebat dacă au dat numele de la rachetele lui Adolf, sau sunt pantofii vechi și depășiți, și m-au blocat permanent. Apropos de rachete, poate ați văzut că vârful la unele e vopsit în roșu, poate să știe militarii că acela e capătul.

Să știți că în Codul Penal la art. 405 este incriminată propaganda pentru război, la teza 1, când dai știri tendențioase sau inventate să provoci război de agresiune. Infracțiunea este la capitolul contra siguranței naționale, dar nu zice a cui, a noastră sau a ălora pe care îi atacăm. La teza 2, e când îi faci pe alții să te atace, prin știri inventate. De exemplu, te arăți slab și olog, dar ai ascunse în șură tancuri Leopard lângă furci și coase. E o inepție juridică, de parcă ăia te atacă pe vorbe și pe zvonuri, și tu ai interes să te atace, să îți moară oameni, doar să scoți surpriza din șopru sau racheta din pantaloni, să arăți că ai cu ce.

Ultimul lucru e cu Consiliul Superior de Apărare al Țării, C.S.A.T. Așa cum îi spune numele, C.S.A.T. e un fel de Poiana lui Iocan dintr-un sat oarecare, unde dau un sfat de bine, în apărarea stării, generali cu patru stele, ce de nu mai funcționează, sunt tratați ca tinichele, iau viteză spre casat, însoțiți de pensii grele.

Cursa întrebărilor

Cutia Andorei

Nu știu cu cine se sfătuiește Emanuel Macron în privința NATO, că tot ne sperie cu ideile lui răuformatoare. Dacă Donald Trump spunea că NATO trebuie desființat, dar avea alături pe Prima Doamnă, Macron spune că NATO trebuie reformat, și o are alături pe Prima Toamnă, baba lui Dochia, sau în cazul rău, pe ruși. Se vede că nici Covidul nu este atât de contagios pe cât este senilitatea lui Macron, deja la o vârstă de flăcău tomnatec.

Dacă stăm să ne aducem aminte că din 1870 până în prezent, Franța a avut 4 războaie, din care 3 cu germanii, 2 dintre ele mondiale, și toate pierdute, nu m-aș bizui prea mult pe forța lor militară. În al patrulea război al Franței, și acela pierdut, până și Algeria i-a bătut cu amărâții ăia cu turbane, iatagane și flinte, încât te aștepți să vină papuașii să-i bată pe francezi cu șiretul din fund folosit pe post de chiloți sau ca popii de la Vatican să îi bată cu mătăniile.

Poate nu ascultă nimeni ideile mărețe ale lui Micron, dar trebuie luat în serios cu propunerile lui să-i exmatriculeze pe americani din NATO, de zici că îi dă afară de la ora de franceză. Au venit francezii cu idei chic după Brexit, să spună să nu mai folosim limba engleză în UE, dacă Anglia a plecat, să ne pună să vorbim franceza sau germana, că ei sunt părinții fondatori ai UE.

Ura francezilor față de americani a fost și pe vremea generalului Charles de Gaulle, și este bizară, după ce aceștia le-au salvat fundul în 2 războaie mondiale plus Vietnam, și asta doar pentru Statuia Libertății pe care le-au dăruit-o francezii la fondarea Americii, plus arme atunci, iar americanii nu au uitat. Dar acum, francezii nu sunt atât de darnici, din contră, au punga largă precum o virgină, și strâng leu pe leu să se înarmeze și să facă pe cocoșii.

Ceva plan are Macron, acela de a înlocui pe americanul Soldat Universal cu francezul Chelner Universal. Poate Macron se crede egalul lui Biden, a cărui nevastă are tot 70 de ani, ca a lui, dar Biden are 80 de ani, adică anii ce despart Franța de la ultima salvare de către America. Poate și americanii s-au săturat de ifosele lor, iar data aviatoare le dau un colac de salvare din gumă de mestecat.

Data trecută când s-au supărat francezii pe americani, s-au retras din structurile de conducere ale NATO, nu mai participau la exerciții militare, stăteau îmbufnați cochetând cu sovieticii ca o prostituată flămândă de pe Champs-Élysée. Știți bancul cu întrebarea de ce sunt arbori pe Champs-Élysée? Pentru ca germanii să poată mărșălui la umbră. De fapt, arborii reprezintă eroii căzuți, iar Câmpiile Elisee din Paris au atâta legătură cu Grecia Antică, cât au francezii de acum cu războinicii cuceriți de romani.

În sfârșit, fiind vorba de NATO, să știți că era în cadrul ei o organizație secretă numită Operațiunea Gladio, care însemna ca forțe militare occidentale să dea lovitură de stat prin organizații paramilitare stay-behind, în orice țară membră Nato în care ar urma să ajungă la putere comuniștii și să impună un guvern militar. Primii ce au dezvăluit acest plan, au fost culmea, tot francezii, și s-a tot cerut investigarea acestei organizații secrete, iar rezultatele au fost că aceasta nu există.

La noi în Constituție, la același articol 40 cu dreptul la asociere este stipulat expres că organizațiile secrete sunt interzise, dar să nu faceți o confuzie cu serviciile secrete, acestea sunt organizații publice ce se ocupă cu secrete. Vedeți spre exemplu la noi, Ministerul Justiției avea (?) un serviciu secret denumit Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție, prescurtat S.I.P.A, de la sipet. Cutia de zestre a acestui bastard al SRI a început să fie de-secretizată în 2017, când s-a văzut că pe cât era de mică, ca și Andorra, au ieșit tot felul de rele din ea, ca din cea a Pandorei, dar nu a rămas speranța, ci prestanța și prestația.

Apropo de Operațiunea Gladio. Știți vreo țară din NATO în care au ajuns la butoane comuniștii? Întreb pentru niște prieteni.

Cireașa de pe mort

Sluj-Napoca

Un cititor al blogului s-a plâns că nu a înțeles pe deplin poanta cu Asociația Sex vs. Varză și pentru ce s-a scris textul. Scopul articolului era să se rupă maieutica oengistă, să rămânem în pielea goală, poate așa ne dumirim ce aduc oengeurile orașelor. Altminteri, este confuzie, așa cum crează militanții de extremă-strâmbă, ce protestează mai rău decât protestanții, împotriva unor păcate reale sau imaginare ale orașului.

Spre exemplu, am putea milita în orașe nu în Asociația Sex vs. Barză, ci în Asociația pentru Înțelegerea Electricității, pentru că primul militantism explică ce se întâmplă dacă te ”curentează” sexual cineva, ai eventual o sarcină nedorită ori hemoroizi neprietenoși. Cu electricitatea e mai dificil, că primești multe sarcini nedorite, ca la un viol electric, și te trezești ori cu membrul amputat ori te admiri de sus cu lumânări și icoană pe piept.

Depinde ce vrei să faci pentru oraș, ce vrei să rămână în turma ta, pentru că pe cât e numit Clujul Oraș Comoară, a ieșit Orașul Omoară, întrucât Primarul a vrut să îl facă smart, dar a ieșit puțin cam spart. Articolul nu este despre cum Boc și Tișe, au sperat la o nișe, în înțelegerea PNL și UDMR cu Prefectura, ci despre cultura orașului, căci oricâte străzi asfaltezi, apa trece, noroiul rămâne. De acum încolo, fiecare duminică va aduce un articol despre Cluj, pentru că se dezvoltă psihic cu viteza lucratului duminica.

Unul dintre cei mai iubiți clujeni, deși necunoscut, a fost scriitorul Sándor Fodor, care a inventat lumea piticuțului Csipike, pe rumânește Cipi. Una dintre povești, dintre puținele traduse în limba română, Piticul cel fioros, era despre un episod din viața lui Cipi, care trăind în pădure, dis-de-dimineață dirija albinele, păstrăvii la râu, etc., era indispensabil pentru pădure. Într-o zi s-a trezit mai târziu, și uimit a observat că pădurea funcționa și fără el, păstrăvii nu se ciocneau, Mistrețul nu a mâncat Ciuperca Otrăvitoare, etc. Restul poveștii este amuzant, îl puteți afla singuri la Teatrul de Păpuși ”Puck”-Secția Maghiară, sau în viața de zi cu zi.

Fiind juridic blogul, să aflați că în Legea drepturilor de autor, la art. 8 se explică faptul că nu se acordă drepturi de autor pentru idei, adică nimeni nu își poate asuma paternitatea ideilor. Tot așa spuneau latinii, vorbind de Sex vs. Barză că mater semper certa est, și că pater semper incertus est. Asta în dialectul someșan se traduce astfel: nu contează că nu Boc a spus primul că va face metrou la Cluj, ci Nicolae Ceaușescu, contează cine îl va naște, executa, tăia pamblica ombilicală și bea șampania. Legea drepturilor de autor nu se aplică și autorităților, care dacă isprăvesc ceva, nimeni nu e divină, e ca la imaculata concepție, nu poți lua pe nimeni de guler, se făcu și se greși, cum spun oltenii.

Pentru cei ce sunt făcuți dar nu născuți în Cluj, le spunem povestea cu strada Tăietura Turcului. La o venire a turcilor în Cluj, văzând că îi încurcă Someșul să asedieze cetatea, s-au gândit să îl devieze, și au tăiat defileul, să îl vâre pe acolo, lăsând munca neterminată, acum vor să facă cică tunel pentru mașini. Primăria nu turcii.

Clujul fiind pe vremuri cetate, mai spunem că numele orașului vine de la Closed, pe latină, iar articolul fiind off the poc*, așteptăm duminica viitoare, să ne facem în el loc, împreună cu Primarul, care încă stă la bloc. (Va curma)

Blocul de parcare

*poc =pachet, cutie(reg.)

Nex appeal

A apărut dintr-o dată un oengeu numit Asociația Sex vs. Barză, pe post de panaceu care militează pentru păsăricile lui, nu alea care zboară. Nu putem să poruncim cui și pentru ce să militeze, căci câte mute, câte slute, și acolo unde a mers mia de ONG-uri, merge și sutra, Kama sau Karma, după cum fiecare simte monstruos.

ONG-ul ăsta e legat de musai de tradiția geto-tragică, că de la ei este barza și varza, și probabil militează să explice copiilor ”de unde vin copiii”. Poate sunt copii, pentru că n-au ce să explice, întrucât este ca în drept, faptele notorii nu trebuie probate. Știm cu toții de unde vin copiii, din varză, că era înjurătura varza mă-tii, și îi aduce barza.

Ăilalți ONG-iști, care militează să explice cum să nu faci copii, ”poponarii”, unii activi în ONG-ul Accept, alții pasivi în altele, puteau accepta și numele Asociația Sex vs. Pătrunjel, căci romanii l-au adus din Macedonia, inclusiv pederastia, dacă trebuia importată, din Grecia. Romanii au îmbunătățit toate lucrurile, inclusiv pederastia, căci se încurcau în toga grecească, și au inventat fustanela și armata până la 45 de ani, ca apoi să te așezi, dacă ai pe ce, la moșia ta, să ari nevasta și să faci copii, ca geto-dacii.

Fiind vorba de asociații și de geți, când tot umblam pe Valea Oltului, m-a intrigat denumirea stațiunii Căciulata. Poate că este munte, și e frig, sau că stau oamenii goi la băi, m-am tot gândit să îi scriu la primar, să nu îi scriu, că era pesedist și roșea de comunist. M-am gândit să îi spun să asocieze Căciulata cu firma Durex, să scrie ăia la fabrică pe protex în loc de Durex, Căciulata. Cea mai bună asociere, și de acolo citește fiecare ce vrea, căciula ta, sau nu mai citește, înainte să meargă la culcare cu altcineva, indiferent de nex-ul cauzal. Stați așa, că nexul cauzal nu are legătură cu sexul, e o prostie de termen din dreptul penal, ce însemna cauzalitate, un fel de next, dar folosit doar la ”lovituri cauzatoare…” de un profesor, aproape ca Dracula, nu ăla cu gagici, ci unul cu babe ce dau părăstase.

Să revenim de la nex la text. Cum spuneam, Căciulata și Durex ar merge bine împreună, așa cum mergeau tarabosteșii cu căciulile alea peste romani, și romanii se temeau, că îi *uteau, la cap, să le cumpere mierea de albine. Căciula, capul și părul de sub ele au fost tot timpul asociate cu eroismul, că oamenii ăia se plictiseau acum 2.000 de ani fără TV, și au inventat proverbe deocheate ca, spre exemplu: cu usca pe căciulă, sau echivalentul maghiar, să nu mergi la soare cu untul pe căciulă.

Până acum a fost un fel de preludiu juridic, deși greșit îi spune preludiu la ce se întâmplă ”înainte”, pentru că preludiu e înainte de ”ludere”, și nu e antrenament, nici joc, ce fac oamenii ”mari” în pat, fac lucruri serioase. Dorm, spre exemplu, calce-i nevoia de latini, că multă bătaie de cap ne-au dat cu cuvinte de-an plua și perversiuni grecești, să tot stăm noi cu dicționarul în poală, că altceva mai bun nu avem de făcut cu timpul nostru.

Fiind vorba de asociații, scrie la art. 40 din Constituție că e liber ca oamenii să se asocieze, dar tot așa în Cărticica Șefului de Cuib, unde scrie cifra magică de 3 membri, care este fix numărul minim de oameni majori necesar pentru a constitui o Asociație sau Club. Nu s-a gândit legiuitorul să ne facă legionari, să împușcăm prim-miniștri prin gări, doamne feri, că nu prea merg ei cu trenul, și dealtfel e interzis să te asociezi în scopuri ilicite, așa cum fac oamenii serioși în partide politice. Pentru cine nu știe, ONG înseamnă organizație non-guvernamentală pentru oamenii ”normali”, iar pentru ”poponari” înseamnă organizație non-ginecologică.

La final, le transmit calde salutări prietenilor mei maghiari, dnei. regizor V.I., dlui. profesor P.K.I., dlui. avocat F.L., că tot a dat coaliția de guvernare Prefectura Clujului către UDMR, iar viitorului domn prefect, care deși maghiar, este tot fuckționar al Guvernului, următoarea rugăminte:

Să nu ne *uteți, că nu ne-am pileat** pe picioare. Cel puțin nu fără Căciulata.

Toba virilă

P.S. Textul este și pentru prietenul meu B.M. din capitala României, Bucale, om de bază ce a făcut Facultatea de Istorie la Sluj-Napoca, și care de 2 zile mă tot împunge cu sula să mă stârnească. Să scriu.

** pileati tot tarabostes sunt, de la lat. pileatus, care tot căciulă este. Ăia fără căciulă erau comati, cu coamă

genialul actor Daniel Auteuil în filmul Le Placard(2001)

Torțele de ordine

Se spune despre colecționarii de cărți adevărați că au câte 3 exemplare din aceeași carte: unul pentru împrumut, unul pentru studiu, și unul neatins, pentru bibliotecă. În același fel există în România 3 feluri de Poliție: Poliția Locală(de împrumut), Poliția Națională(de lucru), și Poliția Militară(de vitrină).

Poliția Locală este de fapt o poliție privată a primăriilor, fiind chipiată după asemănarea celei adevărate, iar localii sunt niște funcționari înarmați cu amenzi. Dacă localii dau de bucluc cu cetățenii, cheamă pe polițiștii adevărați, la fel cum ați chemat voi un frate/prieten mai mare când ați luat bătaie în copilărie. Polițiștii locali nu sunt cei de locale și baruri, ci sunt foștii Gardieni Publici, care liniștit se puteau numi ardieni, la cum îi ard pe cetățeni cu amenzi.

Poliția Militară, cea de vitrină, cu toată legea ei în zbatere publică, este doar o poliție a armatei, care polițienește printre izmănari, și își scrie inițialele cu negru pe fond alb, PM, ce poate însemna private message sau cum scriu adolescenții pe chat, ce p….m… este asta?, că poliție nu e, e militărie.

Singura Poliție adevărată este Poliția Națională, aceea de la Ministerul Afacerilor Interne, prescurtat MAI, de la bucata aceea de lemn cu care se băteau rufele la râu, maiul. Pe aceștia îi cunoașteți după Logan-urile înmatriculate cu MAI, și se ocupă cu tot felul de ordini, inclusiv să le facă ordine în dosare procurorilor. Aceea este Poliția Judiciară, care este atât de judicioasă și meticuloasă, încât își numește munca ”lucrare penală”, de parcă este lucrarea Necuratului, că bine nu iese după, fiind lucrare din pană, ca Șarpele cu Pene din America de Sud.

În general, deși acum îi spune chestor, Torțele de Poluție sunt denumite organe, și aici fiecare se gândește după cum îl duce capul. Unii se gândesc la organe intime, alții la rinichii care s-au lucanizat la cine nu trebuie, iar cei cu capul pe umeraș se gândesc la Organonul lui Aristotel, de care am auzit, dar nu am avut curiozitatea să-l fi citit.

Cu organizarea organelor este necesar să explicăm legile organice, care nu se referă la organele din corp, ci la legile care dezvoltă Constituția pe capitolele și conceptele de acolo. Dacă scrie în Constituție că puterea executivă este exercitată de Guvern, atunci legea de funcționare a Guvernului este organică, și crescută natural în Permanentul României, fiind bio și eco dacă trece de Curtea Constituțională.

Finalul așteptat este după cum curmează: pe vremea lui Carol al 2-lea Poliția se numea așa întrucât lua polul, adică mia de lei, iar la comuniști se numea Miliție, pentru că milițienii militau tot pentru mia de lei.

În vremurile noastre, Poliția a revenit la denumirea veche, dar nu ia mia, ci o dă amendă, și o are-n minister, în organigramă și în anagramă.

Buboiul cu pulbere

Loțiunea de cenzură

De când cu Brexit-ul, am început să mă uit mai des la BBC și în oglindă, să văd ce se petrece ”dincolo”. Eram curios dacă englezii se descurcă fără noi, pe de o parte, iar cealaltă, cu oglinda, este pentru că mi se par urâți britanicii, încât mă bătea gândul să prezint moda masculină la Milano. Poate au făcut Brexit-ul doar ca să stea urâții cu urâții, și frumoșii cu frumoșii, că altfel nu se explică circulația pe partea stângă a drumului la britanici, decât că urâții se grăbesc într-o depășire continuă, iar pe dreapta circulă doar frumoșii.

Au fost și britanici frumoși, ca și George Orwell, la scris, dar și la chip, încât pe unii ne-a făcut după scrisul și asemănarea sa. Orwell a intrat în câmpul muncii capitaliste ca ofițer în Birmania, și a lăsat experiența sa în ”Zile birmaneze”, o carte despre asiatici corupți, armată și căldură mare, monșer. George Orwell este un pre-text, pentru câteva râuri despre Birmania, fostă Burma, actualmente Myanmar. Țara asta cu 3 nume, e un fel de femeie care a avut două căsătorii, și ultimul soț e cel cu care va merge spre bătrânețe, chiar dacă o bate.

Duminică noaptea înspre luni, armata a dat o lovitură de stat în Birmania, de fapt lovitură de mișcare, să îl pună pe picioare, și a decretat starea de urgență timp de un an, ca să-i scoată din latență. Cu ocazia asta, au arestat pe lidera Aung San Suu Kyi, un fel de Doina Cornea a lor, care după 15 ani de domiciliu forțat, a primit Premiul Nobel pentru Pace și a ajuns liderul de facto al țării. Apoi doamna Aung, a primit Nobelul pentru Tace, când nu a scos un cuvânt despre persecuțiile armatei împotriva minorității musulmane rohingya, foarte mulți luând calea pribegiei către Bangladesh. În Europa când te duci în refugiu te duci la mai bogați, în Elveția, spre exemplu, rohingya s-au dus la săracii Asiei, că mai rău de atât nu se mai poate, și alții mai săraci nu au găsit.

După vorba românească, haram vine, haram se duce, trebuia și doamna Aung să știe că seara mănânci bambus cu urechi de lemn, dar dimineața armata îți mănâncă urechile, și ajungi să înfuleci fasole cu cârnați, cârnații lor, din godaci de tip gândaci.

Ajungând la juridic, explicăm astăzi diferența între recuzarea și abținerea judecătorilor, să nu ajungem indiferenți. Recuzarea înseamnă o refuzare, adică atunci când partea îl refuză de partener pe judecător, că pe el îl cunoaște sau a mai judecat, și vrea de la altul, alte poziții, de gândire. Abținerea este atunci când sunt raporturi juridice, intime, iar judecătorul se trage afară, din dosar, ca un fel de juridicus interuptus, și nu își dă drumul, la judecată, căci dacă știe partea și intră în dosar, face incest judiciar.

Terminând povestea cu Birmania, George Orwell s-a terminat cu ea demult, lăsând o dâră de cerneală, dând exemplu bun armatei, care lasă o snopeală. Până la urmă, cu loțiunea de cenzură se unge doamna Aung, să ascundă lăcrimarea, rău lovită sub centură, de aceia care, fac la urmă defilarea.

Biroul de pișcare

Uimirea Principatelor Române

A fost bucurie mare în America când l-au întronat pe Joe Biden zilele trecute, acesta devenind cel mai în vârstă președinte ales al Americii și probabil primul președinte care se va culca de amiază, acesta fiind trecut demult de acea perioadă a vieții. A fost ciudat cum toți participanții erau îmbrăcați în negru, de parcă țineau prohodul, când de fapt era un fel de repetiție de înmormântare, ca și la nunți, când se face înainte o repetiție, să iasă totul bine.

Din cauza trumpdemiei, totul a fost schimbat, nu au fost gură-cască și gură-bască, doar gură-mască, întrucât inclusiv agenții Secret Service s-au lepădat de ochelarii negri, îmbucând măștile negre, cu același efect. Secret Service are în America aceeași funcție cum avea Garda Arnăuților pentru domnitor. Pentru cei tineri nerătăciți în cotloanele limbii române, arnăut înseamnă albanez în limba turcă, fiind și alte cuvinte în uz în afară de șaorma, care să ne arate direcția noastră orientală, stând cu ochii în tavan, tolăniți pe canapea, ascultând pe-ascuns manea.

Chestia cu arnăuții mergea ca unsă cu explicația pentru ”domnitorii nepământeni”, nefiind destulă groaza cu orele de matematică, trebuiau și la orele de istorie să isprăvească ceva. Le-au zis nepământeni nu pentru că domnitorii erau de pe altă planetă, de parcă ne conducea Alien, ci pentru că nu erau născuți aici. Domnitorii fanarioți au fost nepământeni de tipul Predator, căci prădau pentru Elada. Ca un făcut a fost că, după ce i-a retras sultanul din post în 1821, a început războiul de independență al Greciei, fiind ei înțărcați de la țâța mamei proștilor.

Simultan cu grecii, s-au revoluționat și românii, fiind astăzi 200 de ani de când Tudor Vladimirescu a început demersurile de împroprietărire cu pământ, demersuri care pentru dânsul s-au încheiat cu o împroprietărire cu apă la plămâni, după ce l-au omorât ”frații” greci eteriști și aruncat într-o fântână. Mișcarea grecească de independență se numea Eteria, deși îi putea spune Ecceteria, de la nenumăratele falimente ale Greciei, fiind limpede că ei sunt dependenți de faliment. Grecia este acum în sevraj și picaj, urmând apoi linșaj, apoi limbaj, la cine dă bani. Astăzi mama proștilor e UE, mâine nu se știe, cui vor da aceștia *uie.

În vremea unirii lui Cuza, principatele erau sub Imperiul Otoman, care era un fel de UE pe ducă. De fiecare dată când nu îi respectam prin răzvrătire, ei făceau procedura de ”infringement” de atunci, adică de ”înfrângere”, măreau tributul și ne trimiteau oastea. Când se împlânta asta, domnitorul își frângea degetele, iar turcii îi frigeau spinarea și frângeau gâtul cu iataganul. Infringement-ul de acum cu UE, este:

ai semnat ca o lopată, nu vrei să te conformezi, nu mai facem nicio plată.

Domnia scurtă a lui Al. I. Cuza în Moldova și Muntenia a fost începutul unor reforme esențiale juridice, fiscale și administrative, după principiul unde-i lege, nu-i tocmeală, de nu-s bani, nu e haleală. Cam aceea a fost Mica Unire, adică lucruri făcute pe jumătate, când românii au văzut cu uimire, că se poate și așa, apoi au transformat-o în numai așa se poate, iar acum noi ne plângem că așa nu se mai poate.

Pașa de Sinistra

Omerta pieței

Dacă unora le vine scrisul ca o mănușă, mie îmi vine ca o mătușă, din aceea ce te pupa cu ventuza când erai copil, iar apoi te ascundeai și te ștergeai de ”oamenii mari”. Dacă țineți minte povestea lui Ion Creangă cu boierul ce l-a scuipat pe Moș Ion Roată, atunci să vă ștergeți de balele oamenilor mari, ale demnitarilor, cu dosul palmei, sau să luați lecții de înot, căci vă sufocă cu iubirea lor.

Precum există oameni de litere, la fel trebuie să existe oameni de cifre, în afară de contabili, oameni care să ne spună pe statistici cum stăm, să numere și să scadă. Unul dintre aceștia este Șeful Guvernului, care poartă numele rezultatului împărțirii, Câtul. Este fără diacritice, pentru că noi, având simțurile ascuțite și fiind în gardă, ne-am făcut dezvoltat un instinct distinct, instinctul de observare.

Oamenii de stat fiind oameni de cifre, s-au ghidat după dictonul latin de pe dolar, e pluribus unum(unul din mulți), pe care l-au transformat în e pluribus nullum, adică niciunul din mulți. Un altul care este Șef peste numere și oameni este PF Daniel, adică Persoana Fizică Daniel, care tot nullum face în combaterea epidemiei. PF Daniel, cunoscut sub nume de lume Danny de Patriarhito are un purtător de griji și vorbe foarte vizibil, pe părintele Necula, care chiar dacă are cuvintele la dânsul, nu este Neculce, ci mai degrabă Văculce pe vorbe de duh și mângâieri de orgoliu.

Fiind vorba de numere, sunt pe piață 3 vaccinuri: Pfizer, Moderna, ce seamănă cu vraja mobilei Modena, occidentale, și vaccinul chinezesc Sinovac, al cărui nume e de la cel vechi al Chinei, nu de la păcat în limba engleză. Oricum cu ultimul se vaccinează doar săracii, iar cu cel rusesc doar ei, fiindcă a trecut cifra morților de 1 milion, și vorba lui Stalin, am trecut de la tragedie la statistică.

Chinezii au scos vaccinul pe piață cu nume eronat, ca atunci când Dacia vindea Dacia NOVA în America de Sud. Nu știau la Pitești de ce nu cumpără latinii Dacia, până s-au dumirit că NOVA înseamnă ”nu merge”, iar pentru unii Sinovac este ”cel chinezesc nu e bun” sau ”da, novac”, și atunci te trag pe sfoară chinezii cum l-au tras pe roată pe Baba Novac în Piața Matei Corvin.

Juridic vorbind despre numere, explicăm ce este coparticiparea procesuală. Coparticiparea este ca la o bătaie, când dau mulți reclamanți în unul, sau când dă unul tare în mai mulți pârâți. Coparticiparea deci este atât activă(ăia ce dau), cât și pasivă(ăia ce iau bătaie). În coparticipare se pot bate ca și găștile de suporteri, mulți reclamanți cu mulți pârâți.

Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la India și vaccinare, sunt ferm convins că în Europa se face medicină, iar la ei se face vedecină, cu rădăcină și Shiva-ajută! Până se vaccinează o Indie, să zicem, nu Europa cu 500 de milioane, ajung chinezii pe Marte și încep colectivizarea, de le bagă OZN-urile marțienilor la CAP și îi pun la săpat la Canal. La canalul 5G și Netflix.

Cam asta este omerta pieței, cu care se vaccinează românii pe Frontul Vaccinului, care este un fel de Frontul Plugarilor, pe bani europenilor, cu eficiența bulgarilor.

Strâmbă-lene

Soarbe apune

Articolul de cață este despre relații diplomatice și despre tradiții, cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de când a stabilit România relații diplomatice cu Japonia și comemorării a 3 ani de când a fost premierul Shinzo Abe în România.

Așa cum a venit dl. Abe, așa s-a dus, pentru că înainte cu o seară, nea Tudose, premierul nostru de atunci, și-a dat demisia. L-au plimbat pe dl. Abe prin Muzeul Satului din București, ca și pe Grigore Leșe sau pe mireasa furată de la nuntă, să pui mâna pe om ca pe maimuță pe plajă, să faci poze cu aceasta și să îți fure țiganii din paporniță. N-a avut dl. Abe cu cine să schimbe o vorbă, că erau pesediștii vorbiți să se dea ca duși de acasă, de parcă a venit omul să le ceară bani.

Pe cât se trage dl. Abe dintr-o familie de miniștri, poate foști samurai, în mod sigur nea Tudose Mihai se trage la măsea și din Brăila, dintr-o familie de saramurari, fiind dânsul cel mai longeviv tractorist dintre comuniști, așa cum Shinzo Abe a fost cel mai longeviv prim-ministru al Japoniei. Până anul trecut, când din motive de sănătate și-a dat demisia, dl. Abe a avut secretar de cabinet pe un anume domn Suge, sau Suga, nu mai contează. Așa cum japonezii dau particula San, adică ”domnule” după nume, așa ar trebui românii să dea demnitarilor particula Suge după nume miniștrilor, secretarilor de stat și în general, înaltelor fețe coruptibile, iar salutului banzai! să îi spună bani-să-ai!

De dragul relațiilor diplomatice, facem o paralelă între Japonia, Țara Soarelui-Răsare și România, Țara Minții-Apune, și vom sublinia și anumite tradiții, care ne unesc sau despart, ca și sabia firul de păr. Fiind și juridic blogul, să știți că termenul tradiție vine de la traditio, ce înseamnă în latină în-mânare(a pune în mână), predare, nu trădare, pentru care japonezii aveau tradiția tăierii capului sau a sinuciderii rituale. Japonia e o țară insulară și muntoasă cu resurse puține, dar cu oameni chibzuiți și muncitori, și de obicei familiile lor erau conduse de bărbat, sau pater familias, cum ziceau latinii.

La noi în România, în oglindă, familiile erau conduse de gater familias, mai ales în zone de munte, unde țăranii vicleni aveau gater, și beleau munții să cumpere Suzuki Vitara cu volan pe dreapta și adidași din ăia scumpi de tip Belciuga, cu care să călărească noroaiele. Țăranii beleau apoi ochii ca melcul când casele o luau la vale, fără melcii gânditori în ele. Tradiția este deci, ceea ce predai copiilor, nu ce furi pentru ei.

În sfârșit, să ajungem la lucruri serioase, să vă spunem ce este o ambasadă și un consulat. Ambasadorul este reprezentantul șefului statului peste meri și peri. Ambasadorul e cel cu vorba, cu zâmbetul iar consulul este reprezentantul primului-ministru, adică al guvernului, cel cu munca, cu aplicarea legilor și al fărădelegilor.

Așadar, în străinătate, pentru o procură amărâtă, să nu îl căutați pe ambasador, că e ca și cum mergeți la Iohannis, nu îl găsiți acasă, că este la pârție. Mai bine mergeți la consul, că e ca și când mergeți la primul-ministru. În relațiile diplomatice, egalul în funcție este numit omolog, adică omul olog, că are exact atâta putere câtă i se atribuie, și nu face nimic fără știrea parlamentului, numai dă noroc, stă la poză și apoi mănâncă măsline. Dacă Șeful Statului este moale, ce iese la exterior, Externele, sunt împrăștiate. Doar dacă ambasadorii sunt aspri ca fularul, iese ceva, dacă nu, cel mult iese un bici, cu puțină pricepere românească, pentru spinarea subordonaților.

Ultimele lucruri de spus sunt că japonezii credeau că împăratul lor se trage din cocor, iar românii credeau că șeful lor se trage din popor, dar nu e așa. Câteodată șeful statului se trage din obor, ca Iliescu, iar câteodată din vapor, ca și Băsescu.

Muntele Fugi